Ezitarea mea are si o alta motivatie. Am scris aceasta carte cu aproape 30 de ani in urma intr%u2011un moment de „dezghet” politic si cultural. Incepuse epoca recuperarilor sau, cum se zicea atunci, a valorificarii mostenirii noastre literare. Dintre toate cartile pe care le%u2011am scris, E. Lovinescu, scepticul mantuit este cartea cu cea mai lunga gestatie. A durat, pana la aparitie, sase ani. Este cartea care mi%u2011a format intr%u2011un anumit sens stilul critic, mi%u2011a dat un model etic in critica literara si, daca termenul nu este prea pretentios, mi%u2011a hotarat destinul meu literar… Descopeream, scriind%u2011o, un mare spirit si un destin fara egal in critica romaneasca. Un spirit, cum am spus de atatea ori, care si%u2011a sacrificat cariera sociala pentru a putea face fara constrangeri de nici un fel ceea ce numim azi critica de intampinare. Frumusetea morala a lui E. Lovinescu este ca nu s%u2011a plans niciodata si n%u2011a cerut, dupa obiceiul pamantului, rasplata pentru jertfa lui patriotica. A scris timp de patruzeci de ani (1904%u20111943) despre toate cartile aparute si a organizat, in acest timp, literatura romana contemporana. Cum incerc sa dovedesc si in acest volum, este adevaratul arhitect al literaturii noastre in faza ei moderna. I%u2011a dat mai multe concepte (sincronism, modernism), i%u2011a dat o directie si, in functie de aceste elemente, a selectat valorile literare propriu%u2011zise.

OPINIA CITITORILOR