Prefata

Scriind lucrarea de fata, nu mi-am propus sa adaug Inca o analiza teoretica la tema divortului. Am realizat-o cu intentia evidenta de a asigura un instrument de lucru care sa abordeze, In paralel, chestiunile teoretice si cele practice. Am Incercat sa explic, pas cu pas, ceea ce trebuie sa faca notarul pe parcursul derularii procedurii notariale a divortului, pornind de la reglementarea legala, trecand prin aspectele teoretice si incheind cu felul In care acestea se reproduc In practica.
Este o carte apartinand domeniului juridic, evident, dar se Indreapta adeseori catre latura morala a vietii pentru ca niciodata notarul nu este un simplu instrument care aplica legea, ci este un permanent sfatuitor si caIauzitor al partilor care apeleaza la procedurile pe care el este abilitat a le instrumenta. Am spus - si sunt convinsa de acest adevar - ca notarul este asemeni medicului. Unul lucreaza cu sanatatea trupului, celalalt cu sanatatea si confortul material al omului. Greselile, In ambele cazuri, pot genera suferinte adanci. Notarul este un profesionist al dreptului, dar, dincolo de aceasta, este un om care se afla permanent fata In fata cu alti oameni, veniti sa gaseasca solutia problemelor pe care le au. In fiecare zi, fiecare notar da mai multe examene, si nu examene de scoala, pe care le poti trece sau nu, la care poti lua o nota mai mare sau mai mica, ci examene de viata, In care raspunsul se rasfrange direct asupra parcursului vital al celor care, cu Incredere, i-au solicitat serviciile.
Asa stand lucrurile, nevoia unui material care sa se deschida si sa ofere solutii practice este imperioasa.
Am lucrat o viata la biroul de notar. Am acumulat experienta, am Invatat de la altii, am Invatat din greseli, am trecut prin bune si prin rele, ca orice om In viata si profesia sa. Acum a venit vremea sa dau din ceea ce am acumulat si sa ofer aceasta carte tuturor colegilor mei, stiind ce greu poate fi uneori sa te afli In spatele acelui birou. Poate le va fi de ajutor.

Daniela Negrila, Notar public op. cit. - opera citata pct. - punctul
Regulament - Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995
RNECD - Registrul national de evidenta a cererilor de divort
RNNEPR - Registrul national notarial de evidenta a procurilor si
revocarii acestora
- Registrul unic al certificatelor de divort
- sublinierea noastra (a autorului)
- si asa mai departe
- Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
- urmatoarele
alin. art.
C. civ.
C. pr. civ. Instructiuni
Lege
lit.
M. Of. Norme
RUCD
s. n. s. a. m. d. UNNPR
urm.
Abrevieri
- alineatul
- articolul
- Codul civil (Legea nr. 287/2009)
- Codul de procedura civila (Legea nr. 134/2010)
- Instructiunile privind Indeplinirea procedurii divortului
de catre notarii publici aprobate In baza Hotararii Biroului Executiv al Consiliului UNNPR nr. 15/2011
- Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii
notariale - litera
- Monitorul Oficial al Romaniei
- Normele metodologice privind RNECD adoptate prin
Hotararea nr. 4/2011 a Biroului Executiv al Consiliului UNNPR
Capitolul I Notiuni introductive

Sectiunea 1. 1.
Consideratii generale cu privire la familie si casatorie
- 1. 1. 1. Familia
Daca analizam Codul civil actual, observam ca notiunea de. farnilie'" nu este nicaieri definita. Nici vechiul Cod al familiei nu era mai generos In aceasta privinta, neexistand, In textele sale, vreo definitie a familiei. Or, fata de importanta sociala a acestei entitati - familia - lipsa unei definitii legale pare a fi de neinteles. Raportandu-ne la vechea reglementare, explicatia am putea-o gasi In complexitatea si plurivalenta notiunii, aceasta neavand nevoie de o obligatorie incadrare juridica. In raport de noul Cod civil, Insa, nu ne putem abtine de la a observa ca lipsa unei definitii legale a familiei poate fi, In egala masura cu plurivalenta notiunii, rezultatul"crizei" pe care o constatam actualmente In zona acestui nucleu social care este familia.
Familia reprezinta un fenomen social complex, cu derivate multiple, unele In plan juridic, altele In plan moral, altele In plan religios sau psihologic. Asa stand lucrurile, niciodata nu vom fi pe deplin rigurosi daca nu vom trata si analiza familia din toate unghiurile In care ea produce efecte.
Pentru Intelegerea corecta a notiunii trebuie sa apelam mai Intai la stiinta care are cea mai mare legatura cu analiza familiei, respectiv la sociologie, stiut fiind ca, In esenta, familia reprezinta un nucleu social, deci o entitate care face cu precadere obiectul studiului acestei stiinte.
1 Etimologic, termenul"familie" provine din limba latina, de la cuvantul. famulus" care Insemna supus, robitor, ascultator, slujitor.
16
Divortul prin procedura notariala
Din punct de vedere socloloqic", familia este vazuta sub doua aspecte: unul larg - care interpreteaza extins familia si o descrie ca fiind un grup social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie, filiatie, care traiesc Impreuna si colaboreaza din punct de vedere material si economic - si unul restrans - care se refera la familia formata numai din soti si copiii lor. Observam ca se contureaza astfel doua tipuri de familie, ambele cu o mare influenta In sfera juridica, si care nu fac altceva decat sa reflecte evolutia sociala a familiei. Pe de o parte este recunoscuta familia extinsa, sau familia de origine, In care sunt cuprinse rudele In linie dreapta si colaterala, pe aria mai multor generatii. Acest tip de familie este unul traditional, cu o existenta bine conturata pana In prima jumatate a secolului trecut si cu un mare impact In domeniul juridic, mai ales In sfera rnostenirilor'. Evolutia sociala, Insa, a determinat consolidarea unui alt tip de familie, familia nucleara, formata din soti si copiii lor. Numita si familie de procreare, ea a existat dintotdeauna, Insa mult timp s-a manifestat In interiorul familiei extinse, careia i se subordona. Ultimele decenii se remarca prin ascensiunea acestui tip de familie, prin Intarirea importantei sale si prin tendinta de Inlocuire, inclusiv In sfera juridica, a prerogativelor familiei de origine cu cele ale familiei nucleare",
Scapata de sub exigentele familiei extinse", familia nucleara, Insa, nu a putut face fata, singura, dificultatilor vietii sociale pentru ca, In
2 A se vedea Dictionar de Sociologie, Bucuresti, 1993, p. 238.
3 Clasele de mostenitori, regulile rezervei si cotitatii disponibile, toate au ca punct de plecare acest tip de familie si relatiile derivate din el. De exemplu, rezerva ascendentilor privilegiati este un rezultat al nevoii de protectie a familiei extinse. Existenta claselor a treia si a patra de mostenitori legali reprezinta reflectarea conceptiei protective la adresa familiei extinse.
4 Un bun exemplu II reprezinta drepturile pe care sotul supravietuitor le are asupra mostenirii consortului sau defunct. Mai putem da ca exemplu si eliminarea din randul rezervatarilor a ascendentilor privilegiati In dreptul francez - constructie legala cu care ne declaram de acord si pe care o propunem si dreptului romanesc.
5 Traditionalismul a fost un factor catalizator al pastrarii familiei. Relatiile existente Intr-o familie extinsa faceau ca raporturile dintre soti sa fie mentinute Intr-o stare de echilibru, iar conflictele sa fie atenuate, astfel Incat rata divorturilor era destul de mica. Intelepciunea batrani lor familiei a ajutat de multe ori la depasirea crizelor conjugale. Independenta tinerilor si ruptura lor de familiile de origine a reprezentat un dezavantaj pentru familia nucleara, depasirea crizelor fiind In aceasta situatie mult mai dificila, uneori chiar insurmontabila, ceea ce a determinat o Indreptare uneori prea rapida catre desfacerea casatoriei. In acest fel, divortul remediu a devenit de multe ori calea cea mai agreata de soti, concilierea si consensul nemaifiind nici macar Incercate.
Capitolul 1- Notiuni introductive
I 17
ultimii ani, remarcam o criza a acesteia. Doua sunt zonele In care se concretizeaza aceasta criza". In primul rand este vorba despre o scadere a ratei nuptialitatii In paralel cu o crestere a persoanelor celibatare si cu o crestere a numarului persoanelor care traiesc In uniuni libere (concubinaj). In al doilea rand este vorba despre o crestere a numarului de divorturi.
Aceste realitati au determinat o pliere a juridicului, astfel Incat recunoastem In noua legislatie institutii cu aspecte major modificate fata de vechea reglementare. Ne referim aici la ceea ce face obiectul studiului nostru, In speta la divortul prin acordul sotilor - posibil atat prin intermediul instantei, cat si pe cale administrativa sau notariala. Normele juridice care ordoneaza aceste variante de desfacere a casatoriei nu sunt altceva decat raspunsul legiuitorului la situatiile concrete existente In societate, pe care nu numai ca nu le putea ignora, dar, In ciuda unor opozitii traditionaliste, trebuia sa le reglementeze de asa natura Incat sa nu transforme o comuniune liber consimtita Intr-una fortata.
Divortul amiabil este nu numai o modalitate de desfacere a casatoriei, ci este, prin lipsa lui de contradictorialitate, o metoda de pastrare a relatiilor interumane - de un real folos mai ales copiilor rezultati din casatoria celor doi soti - pentru ca nimic nu contribuie, In cadrul acestei proceduri, la escaladarea suplimentara a conflictului. In plus, existenta unor modalitati simple de desfacere a casatoriei este de natura a determina cresterea numarului de familii nucleare pentru ca, lipsite de piedicile unor divorturi lungi si costisitoare, cuplurile accepta mult mai usor sa Incheie o casatorie", In acest fel, realitatea sociala numita familie Isi pune amprenta asupra juridicului, pentru ca si acesta, ca raspuns, prin mijloacele sale specifice, sa contribuie la evolutia familiei.
Teoria juridica, des si concret confruntata cu materia raporturilor de familie si cu nevoia reglementarii lor, s-a exprimat In sensul definirii notiunii de familie. Astfel, remarcabilul profesor I. P. Filipescu denumeste familia ca fiind,, 0 forma de comunitate umana care cuprinde grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie?",
6 A se vedea Marieta Avram, Drept civil- Familia, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, p. 2.
7 S-a pus problema ca interdictia de a divorta - sau, spunem noi, dificultatea de a divorta - reprezinta indirect o Incalcare a dreptului de a se casatori.
8 I. P. Filipescu, Tratat de dreptulfamiliei, Ed. AII, Bucuresti, 1995, p. 2.
18 I
Divortul prin procedura notariala
Observam lipsa unei diferentieri de tipul celor anterior mentionate, lumea juridica preferand o abordare larga, Inauntrul careia sa fie posibila o miscare lejera a actelor normative a caror adoptare poate fi necesara la un moment dat.
- 1. 1. 2. Casatoria
Indiferent ca vorbim despre familie In sensul ei restrans sau ne referim la varianta sa extinsa, un lucru este cert: baza familiei o reprezinta casatoria.
Spre deosebire de familie, casatoria beneficiaza In noul Cod civil de o definitie legala. Astfel, conform art. 259 alin. (1) C. civ.,"casatoria este uniunea liber consimtita Intre un barbat si o femeie, Incheiata In conditiile legii".
Doctrina juridica are, Insa, o opinie mult mai riguroasa decat legiuitorul si defineste casatoria ca fiind"uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie, Incheiata In concordanta cu dispozitiile legale, In scopul Intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale legii,, 9. Asemanator, un alt autor'? defineste casatoria ca fiind"actul juridic solemn Incheiat de un barbat si o femeie In scopul Intemeierii unei familii". In afara precizarilor generale care-si gasesc fundamentul In lege 11, observam un loc comun al celor doua definitii, loc comun care se refera la scopul Incheierii casatoriei si pe care II desemneaza a fi Intemeierea unei familii. In acelasi timp, remarcam, In analiza conceptuala a casatoriei, faptul ca autorii recunosc caracterul de act juridic al acesteia, mai precis de"act juridic - uniune,, 12, alaturi de caracterul sau bilateral si de faptul ca reprezinta un act de stare clvlla'".
91. p. Filipescu, op. cit., p. 13.
101. D. Romosan, Dreptul familiei, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 34.
11 Faptul ca este o uniune liber consimtita - deci libertatea matrimoniala - precum si faptul ca ea se Incheie In conditiile legii Intre un barbat si o femeie.
12 M. Avram, op. cit., p. 21-22.
13 Alti autori - de exemplu, I. D. Romosan, op. cit., p. 34-35 - analizeaza mai multe caractere ale casatoriei, Intre care caracterul sau laic, solemnitatea actului juridic, scopul Intemeierii unei familii etc.
Capitolul 1- Notiuni introductive
I 19
In decursul vremii, sub presiunea fortelor care o controlau, casatoria a oscilat Intre a fi o institutie civila si una reliqioasa". Pe fondul disputelor dintre biserica si autoritatile civile, s-a ajuns la conceptia contractuala cu privire la casatorie, care era vazuta ca fiind un contract civil. Aceasta teorie a fost amplu sustinuta In perioada interbelica, autorii romani definind casatoria ca fiind"un contract Intre doua persoane de sex diferit, Incheiat In mod indisolubil, (... ), cu scop de a crea o stare de familie legitima,, 15, sau drept"un contract solemn, prin care barbatul si femeia stabilesc Intre ei o uniune sanctionata de lege, cu scopul de a trai impreuna"!", Doctrina juridica a ultimelor decenii" a criticat aspru acest punct de vedere, aratand ca nu se poate confunda casatoria cu un contract civil pentru ca exista deosebiri" esentiale Intre cele doua institutii. Una dintre aceste deosebiri era cea cu privire la Incetarea contractului prin acordul de vointa al partilor (mutuus dissensus) - simetric cu acordul de vointa existent la Incheierea contractului (mutuus consensus) - Incetare mutuala care nu se putea aplica uniunii consfintite prin casatorie.
Acest ultim argument, poate cel mai greu de combatut sub imperiul vechiului Cod al familiei, a primit o serioasa lovitura ca urmare a reglementarilor legale din ultimele doua decenii, mai ales prin normele noului Cod civil, care au introdus posibilitatea legala a sotilor de a divorta In mod amiabil, prin acordul lor, desfacerea casatoriei putand fi pronuntata de instanta, putand fi constatata prin procedura
14 De exemplu, In dreptul roman casatoria era totalmente o institutie civila.
Evul Mediu a consacrat casatoria ca fiind exclusiv religioasa, pentru ca abia perioada moderna sa se Indrepte din nou catre laicizarea casatoriei.
15 M. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1921, p. 673.
16 C. Hamangiu, 1. RoseUi-BaIanescu, AI. Baicoianu, Tratat de drept civil roman, voI. 1, Ed. AII, Bucuresti, 1996, p. 183.
17 De exemplu, I. P. Filipescu, op. cit., p. 13-14.
18 Sub aspectul scopului urmarit de parti, In cazul contractului acesta este unul diferit In functie de fiecare parte, In timp ce In cazul casatoriei sotii urmaresc un scop comun. Contractul civil este susceptibil de a contine orice fel de clauze, In masura In care nu sunt contrare legii, In timp ce casatoria are regulile sale strict determinate de lege, acestea neputand fi modificate de catre parti. Contractul civil este susceptibil de modalitati - termen, conditie - In timp ce casatoria se Incheie totdeauna pur si simplu. Contractele civile sunt supuse rezolutiunii/rezilierii pentru neexecutare, In timp ce casatoria nu poate cunoaste ideea de. neexecutars" si nici pe cea a desfiintarii pentru astfel de motive.



CUPRINS

Prefata 11
Abrevieri 13
CAPITOLUL 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 15
Sectiunea 1. 1. Consideratii generale cu privire la familie
si casatorie 15
1. 1. 1. Familia 15
1. 1. 2. Casatoria 18
Sectiunea 1. 2. Consideratii generale cu privire la
desfacerea casatoriei 20
1. 2. 1. Precizari institutionale si terminologice 20
1. 2. 2. Natura juridica a divortului 22
1. 2. 3. Divortul- evolutie istorica 23
1. 2. 4. Evolutia legislativa a desfacerii casatoriei In dreptul
romanesc 25
1. 2. 5. Desfacerea casatoriei In sistemul noului Cod civil 28
CAPITOLUL II. DIVORTUL PRIN PROCEDURA
NOTARIALA - NOTIUNI GENERALE 35
Sectiunea 2. 1. Introducere 35
2. 1. 1. Definirea notiunii 35
2. 1. 2. Justificarea institutiei 36
2. 1. 3. Avantajele utilizarii divortului amiabil prin
procedura notariala 39
2. 1. 4. Comparatie Intre modalitatile de divort amiabil 40
Sectiunea 2. 2. Competenta constatarii divortului prin
procedura notariaIa 43
2. 2. 1. Competenta materiala 43
2. 2. 2. Competenta teritoriala 47
Sectiunea 2. 3. Aria de admisibilitate a divortului prin
procedura notariaIa 58
Sectiunea 2. 4. Conditiile admisibilitatii divortului amiabil prin
procedura notariaIa 59
2. 4. 1. Aprecieri generale 59
6 I
Divortul prin procedura notariala
2. 4. 2. Conditia fundamentala a divortului amiabil notarial:
acordul sotilor cu privire la divort 61
2. 4. 3. Conditiile generale ale divortului prin procedura
notariala 71
2. 4. 4. Conditiile speciale ale divortului prin procedura notariala aplicabile In cazul persoanelor din
convietuirea carora au rezultat copii minori 92
CAPITOLUL III. CEREREA DE DIVORT 103
Sectiunea 3. 1. Cererea de divort 103
3. 1. 1. Generalitati 103
3. 1. 2. Forma cererii. 106
3. 1. 3. Cuprinsul cererii 108
3. 1. 4. Actele care Insotesc cererea 111
Sectiunea 3. 2. Prezentarea sotilor In fata notarului public la
depunerea cererii de divort 114
3. 2. 1. Necesitatea prezentarii personale a sotilor In fata
notarului public 114
3. 2. 2. Posibilitatea reprezentarii prin mandatar a sotilor la
depunerea cererii de divort 116
3. 2. 3. Posibilitatea notarului de a se deplasa In afara
sediului biroului notarial pentru depunerea cererii de
divort 123
Sectiunea 3. 3. Completarea si semnarea cererii de divort 124
3. 3. 1. Completarea cererii 124
3. 3. 2. Semnarea cererii 126
Sectiunea 3. 4. Identificarea partilor la momentul depunerii
cererii de divort 140
3. 4. 1. Generalitati 140
3. 4. 2. Metodele de identificare a persoanei. 141
3. 4. 3. Elementele obligatorii de identificare a persoanei 145
3. 4. 4. Imposibilitatea identificarii persoanei. 146
Sectiunea 3. 5. Consimtamantul partilor la depunerea cererii
de divort 147
3. 5. 1. Generalitati 147
3. 5. 2. Discernamantul sotilor 149
3. 5. 3. Vointa interna a sotilor 151
3. 5. 4. Consimtamantul exprimat In cunostinta de cauza,
sincer, serios si neafectat de vicii 151
3. 5. 5. Exprimarea consimtamantului 153
Cuprins
I 7
Sectiunea 3. 6. Verificarile efectuate de notarul public la
depunerea cererii de divort 164
3. 6. 1. Verificarea competentei materiale 164
3. 6. 2. Verificarea competentei teritoriale 167
3. 6. 3. Verificarea legii aplicabile divortului. 171
3. 6. 4. Prezenta ambilor soti In fata notarului public 175
3. 6. 5. Verificarea identitatii sotilor. 177
3. 6. 6. Verificarea faptului ca sotii nu s-au adresat altui organ
sau altui notar public pentru a pronunta/ constata
divortul 183
3. 6. 7. Verificarea capacitatii de exercitiu a ambilor soti 188
3. 6. 8. Verificarea existentei consimtamantului valabil al
ambilor soti In raport de toate conditiile de
admisibilitate ale divortului amiabil notarial 190
3. 6. 9. Completarea cererii cu toate elementele necesare 196
3. 6. 10. Depunerea actelor necesare 197
3. 6. 11. Semnarea cererii de divort 199
3. 6. 12. Plata onorariului 200
Sectiunea 3. 7. Formalitatile ulterioare depunerii cererii de
divort 202
3. 7. 1. Inregistrarea cererii In registrul de divorturi si In
opisul registrului de divorturi 202
3. 7. 2. Formarea dosarului. 209
3. 7. 3. Verificarea efectuata In registrul national de
evidenta a cererilor de divort 211
3. 7. 4. Acordarea termenului de reflectie 223
3. 7. 5. Proceduri speciale In cazul sotilor din convietuirea
carora au rezultat copii minori 244
CAPITOLUL IV. SOLUTIONAREA CERERII DE DIVORT 246
Sectiunea 4. 1. Prezentarea personala a sotilor In fata
notarului public 246
4. 1. 1. Cadrullegal. 246
4. 1. 2. Locul desfasurarii sedintei 247
4. 1. 3. Concluzie 249
Sectiunea 4. 2. Verificarea identitatii sotilor 249
4. 2. 1. Cadrul legal. 249
4. 2. 2. Metodele de identificare a sotilor 252
4. 2. 3. Elementele necesare stabilirii identitatii sotilor 253
4. 2. 4. Imposibilitatea identificarii sotilor 254
8
Divortul prin procedura notariala
Sectiunea 4. 3. Verificarea capacitatii de exercitiu a sotilor 255
Sectiunea 4. 4. Verificarea consimtamantului valabil al
sotilor 257
4. 4. 1. Cadrullegal. 257
4. 4. 2. Conditiile de valabilitate ale consimtamantului 258
4. 4. 3. Exprimarea consimtamantului 260
Sectiunea 4. 5. Verificarea acordului sotilor cu privire la
divort si la constatarea acestuia prin procedura notariala.
Staruinta In divort 270
Sectiunea 4. 6. Verificarea acordului sotilor cu privire la
numele de familie pe care II va purta fiecare dintre ei dupa
divort 272
Sectiunea 4. 7. Verificarea faptului ca sotii Isi mentin
declaratiile date cu ocazia depunerii cererii de divort 273
Sectiunea 4. 8. Procedura speciala care are loc In cazul
sotilor din con vie tuire a carora au rezultat copii minori 274
4. 8. 1. Acordul sotilor 274
4. 8. 2. Raportul de ancheta psihosociala 279
4. 8. 3. Ascultarea minorului in varsta de 10 ani 281
Sectiunea 4. 9. Amanarea termenului de solutionare 287
4. 9. 1. Justificarea legala 287
4. 9. 2. Conditiile acordarii unui nou termen 288
4. 9. 3. Motivele cererii. 290
4. 9. 4. Ipoteze practice 290
4. 9. 5. Incheierea de amanare a termenului 294
Sectiunea 4. 10. Admiterea cererii de divort 295
4. 10. 1. Chestiuni generale 295
4. 10. 2. Cuprinsul incheierii de admitere 296
4. 10. 3. Caracterul incheierii de admitere a cererii
de divort 299
4. 10. 4. Forma de realizare a incheierii de admitere 303
4. 10. 5. Semnarea incheierii de admitere 303
4. 10. 6. Obtinerea numarului din Registrul Unic al
Certificatelor de Divort 305
4. 10. 7. Certificatul de divort 308
4. 10. 8. Formalitati ulterioare emiterii certificatului de
divort 316
4. 10. 9. Rectificarea certificatului de divort 317
Sectiunea 4. 11. Respingerea cererii de divort 321
4. 11. 1. Cadrullegal. 321
Cuprins
I 9
4. 11. 2. Situatiile in care notarul poate dispune respingerea cererii de divort, in conformitate cu
dispozitiile art. 277 din Regulament 321
4. 11. 3. Procedura respingerii cererii de divort 333
4. 11. 4. Comparatie intre incheierea de respingere a cererii
de divort si incheierea de respingere a celorlalte
acte notariale 343
ANEXE - MODELE FOLOSITE IN ACTIVITATEA
NOTARIALA 349
INDEX ALFABETIC 381



Data aparitiei: Ianuarie 2014
Format: A5
Pagini: 390

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review