Dialoguri cu Paulo Coelho este singura carte in care celebrul autor brazilian se destainuie in mod direct.
El insusi declara:„ In aceaste discutii voi spune totul despre mine, adevarul gol-golut, astfel incat, timp de douzeci de ani, nimeni sa nu ma mai intrebe ceva”.
In aceste interviuri realizate de jurnalistul Juan Arias, Coelho relateaza evenimente pe care marele public le afla pentru prima oara: faptul ca parintii l-au trimis la ospiciu in trei randuri, de unde a evadat de fiecare data; ca a fost inchis si torturat de junta militara din Brazilia; ca a fost dependent de droguri; anii in care a practicat magia neagra, pana in momentul unei experiente trans-senzoriale despre care el crede ca a fost o adevarata revelatie a existentei si eficacitatii Diavolului.
La capatul unui lung drum, Coelho a ajuns sa-l redescopere pe Dumnezeu in urma unor intamplari incredibile– precum aceea care l-a facut membrul ordinului religios crestin RAM, care numara doar patru membri, vechi de mai multe secole. Autenticitatea felului de a fi al lui Paulo Coelho razbate inainte de toate din credinta lui in Dumnezeu dar si din impacarea cu sine si cu ceilalti, din toleranta si increderea sa in oameni.



 – Secta era foarte antireligioasa?
– Da, in totalitate antireligioasa. Pana si eu eram anticatolic, dupa cum ti-am mai spus, renuntasem la credinta parintilor mei, dar, in sinea mea, nu si la anumite lucruri legate de vechea mea credinta.
– Cand ai inceput sa fii constient ca acea secta intruchipa Raul?
– Intr-o zi, inainte sa fac puscarie– am numerele de telefon ale unor martori care-ti pot confirma spusele mele–, eram acasa, cand, dintr-odata, totul s-a scufundat in bezna. In acea zi, aveam ceva concret de facut, nu-mi mai amintesc bine ce. Sotia mea fara nume nu era de fata si mi-am zis ca era pesemne efectul vreunui drog mai aiurea, prizat cine stie cand. Eu insa renuntasem partial la ele; era prin 1974, cred ca mai prizam cate un pic de cocaina, dar o terminasem cu substantele psihotrope.
– Si concret ce ti s-a intamplat?
– Era foarte devreme si am inceput, dupa cum ti-am spus, sa nu vad decat bezna in jur si am avut senzatia ca voi muri. Era o bezna foarte fizica, vizibila. Nu era imaginatia mea, ci un fenomen tangibil. Prima mea impresia a fost ca sunt pe moarte.
[...]
– Erai cu cineva sau erai singur?
– Eram singur. Apartamentul era al meu, ma credeam bogat, eram fericit. Dar acea bezna care acoperea jumatate din spatiul de la podea la tavan ma ingrozea si, in cele din urma, mi-am pierdut complet stapanirea de sine. Am intrat in panica, caci identificam prezenta Raului. Intr-un prim moment, am stabilit o legatura intre acel lucru si femeia cu care ma vedeam pe vremea aceea. Traisem cu o seama de experiente legate de sugestie, dar si chestii foarte pozitive pentru mine, desi nu neaparat si pentru altii.
Simteam prezenta Raului ca pe o realitate vizibila si tangibila, ca si cum Raul mi-ar fi spus:„M-ati invocat, iata-ma.”
[...]
[...]
Si acolo a inceput o noua faza a vietii mele, cu intoarcerea mea la Biserica catolica. Acel individ apartinea ordinului catolic RAM (rigoare, armonie, mila), care are mai mult de cinci sute de ani. Mi-a vorbit despre intreaga traditie, despre ancorajul simbolic intr-o biserica. A petrecut mult timp la Vatican. Si de atunci am inceput sa ma interesez de acea veche traditie catolica, de traditia sarpelui, pana intr-o zi cand m-a dus in Norvegia si mi-a dat acest inel, pe care il port in continuare, cu cele doua capete de sarpe. Am inceput sa invat limbajul simbolic, care nu este ezoterismul crestin, ci studiul crestin al simbolurilor.
– Si Biserica accepta asta?
– Este o traditie foarte veche.
(In acel moment, Cristina a descoperit o mica pana de pasare sub masa la care conversam, masa din sufragerie. A luat-o si i-a intins-o sotului ei.„Ce e asta?”„O pana alba de pasare.” Emotionat, Coelho i-a multumit sotiei si mi-a explicat ca pentru el prezenta brusca a acelei pene intr-un loc neasteptat era semnul ca era pe punctul de a scoate la lumina o noua carte. Si am ajuns la finalul conversatiei noastre.)
– Intrarea in ordinul RAM te-a reconciliat cu catolicismul. E totusi un ordin putin cunoscut. Are multi membri?
– Adeptii acestui ordin vorbesc putin. Este vorba despre un ordin intemeiat acum mai bine de cinci secole, in cadrul Bisericii catolice. In cadrul acestui ordin se transmite un limbaj simbolic - e o traditie mai mult orala, dar care nu are nimic secret -. RAM este mai degraba o practica legata de sacru, decat o teorie. De aceea suntem un grup foarte mic. De fapt, e mereu alcatuit din doar patru discipoli.


Cuprins

Conversatiile din Copacabana
Cine este Paulo Coelho?
I. Semnele
II. Ospiciul, inchisoarea si tortura
III. Viata privata
IV. Politica si etica
V. Partea feminina
VI. Magia
VII. Drogurile
VIII. Transformarea
IX. Scriitorul
X. Cititorii
XI. Paula, Ana si Maria



Formatul cartii: 13 x 20 cm
Numar pagini: 216
An aparitie: 2011