DANUTA WALESA

Pentru prima data, vorbeste despre sine.

Cu sinceritate si curaj, pe alocuri fara menajamente.

Cineva m-ar putea intreba: dac-as fi stiut cum va arata viata mea, as mai fi plecat din satul natal, m-as mai fi scaldat o data in aceeasi apa? Da! Pentru ca nici macar in vise nu mi-am putut imagina o asemenea viata. Si pentru ca eu am nevoie de stimuli puternici, imi traiesc din plin emotiile. Iar viata alaturi de Lech Wałęsa si tot ceea ce s-a intamplat in aceasta viata mi-a oferit stimulii de care aveam eu nevoie, chiar daca au existat si clipe dramatice.

Ii sunt recunoscatoare sortii pentru tot ce mi-a dat. Sunt recunoscatoare ca eu, Danuta, venita dintr-un sat uitat de lume, am reusit sa patrund in lumea larga, am stiut sa simt intuitiv cum trebuie sa ma comport. Greutatile indurate, renuntarile, umilintele si injosirile au fost rascumparate de momentele frumoase pe care le-am trait: evenimentele din august 1980, primirea, in numele sotului meu, a Premiului Nobel pentru Pace, intalnirile cu Sfantul Parinte Papa Ioan-Paul II. Si, intr-adevar, dac-as putea intoarce timpul inapoi, n-as schimba nimic. Cu peste patruzeci de ani in urma, in 1969, n-am gresit, casatorindu‑ma cu sotul meu. Nu regret nimic!

Danuta Wałesa

    

Jurnalistul PIOTR ADAMOWICZ (n. 1961) a intrat in Miscarea de Opozitie Tanara Polonie in 1979; in anii 1980-1981, a activat in Comisia Nationala a Sindicatului Liber„Solidaritatea“, la Gdańsk. In perioada Legii Martiale, a fost internat de regimul comunist; in anii optzeci, a colaborat cu miscarea clandestina„S“. Din 1988, este ziarist. De multi ani, este corespondent la Gdańsk al agentiei France Presse. A mai colaborat si cu alte agentii de presa: Reuters (britanica), DPA (germana), ANSA (italiana), TV NBC (americana). A fost corespondent al publicatieiŻycie Warszawy pana in anul 1993, apoi, pana in 2010, al ziarului Rzeczpospolita. Dublu-laureat al concursului Asociatiei Jurnalistilor Polonezi. Autor al biografiilor din Opozitia in Republica Populara Polona. Dictionar biografic 1956-1989 (Centrul Karta); co-autor, impreuna cu A. Drzycimski si A. Kinaszewski, al publicatiei Gdańsk-ul in opinia lui Wałęsa (Gdańsk, 2008); participant la proiectul de cercetare al Institutului de Studii Politice (PAN)„Solidaritatea“. Structurile organizatorice si miscarea sociala, 1980-1989 (red. A. Friszke). Imputernicit de B. Borusewicz, A. Hall, B. Rybicka-Grzywaczewska si M. Grzywaczewski, B. Lis, M. si D. Tusk, D. si L. Wałęsa, pentru contactele cu Institutul Memoriei Nationale. Co‑organizator al serbarilor aniversare August’80, consilier social al Fundatiei Centrul Solidaritatii si al Centrului European al Solidaritatii.

Gdańsk-Jonina, 2009-2011)

Avea nouasprezece ani cand a plecat din satul natal din Mazovia, pentru a veni la Gdańsk.
Doi ani mai tarziu, a devenit sotia lui Lech Wałęsa.

A nascut opt copii. In perioada in care sotul ei a fost, in repetate randuri, trimis in arest pentru atitudinea de opozant, in perioada evenimentelor din august 1980, dupa infiintarea Sindicatului Liber„Solidaritatea“, in perioada Legii Martiale, cand Lech Wałęsa a fost internat— in toate aceste momente de cumpana, a avut grija sa protejeze ceea ce era, pentru ea, valoarea suprema: familia.

In anul 1990, in Seimul Poloniei libere, a stat alaturi de sotul ei, cand acesta a depus juramantul de presedinte.

Niciodata nu i-a placut sa i se spuna Prima Doamna. Evita interviurile. De glorie, n-a avut nevoie.

Acum, intrerupe tacerea.

Nr. de pagini: 352
Anul aparitiei: 2014