Cartea autorului Paisie Aghioritul „Cu durere si dragoste pentru omul contemporan" de la editura EVANGHELISMOS


Oamenii au devenit ca animalele
,, Cum au devenit oamenii! Ca animalele! Stiti ce fac animalele? La inceput intra in grajd, se balega, urineaza... Dupa aceea balegarul incepe sa fermenteze. Cum incepe sa fermenteze, simt o caldura. Nu le lasa inima sa plece din grajd; le place. Asa si oamenii, vreau sa spun ca simt caldura pacatului si nu-i lasa inima sa plece, inteleg ca miroase urit, dar nu-i lasa inima sa plece din caldura aceea. Iata, de va intra acum unul in grajd, nu va putea suferi mirosul urit. Altul care e mereu in grajd nu e deranjat; s-a obisnuit.\\"

La ce stapin lucrezi?
,, Oamenii indepartati de Dumnezeu mereu sint nemingiiati si de doua ori chinuiti. Cel ce nu crede in Dumnezeu si in viata viitoare, pe linga faptul ca ramine nemingiiat, isi osindeste si sufletul sau vesnic. La ce stapin lucrezi, de la acela vei lua si plata. Daca lucrezi la stapinul cel negru, iti face viata neagra inca de aici. Daca lucrezi pentru pacat, vei fi platit de diavolul. Daca lucrezi pentru virtute, vei fi platit de Hristos. Si cu cit vei lucra mai mult pentru Hristos, cu atit vei straluci mai mult si te vei veseli. Dar noi spunem: \\"E timp pierdut sa lucram pentru Hristos!\\". Insa aceasta este infricosator! Sa nu recunoastem jertfa lui Hristos pentru om! Hristos S-a rastignit ca sa ne elibereze de pacat, ca sa innoiasca tot neamul omenesc. Ce a facut Hristos pentru noi? Si ce facem noi pentru Hristos?
Lumea vrea sa pacatuiasca si Il vrea si pe Dumnezeu Bun. El sa ne ierte si noi sa pacatuim. Noi adica sa facem orice vrem si Acela sa ne ierte. Sa ne ierte mereu si noi... vioara noastra

De ce se islamizeaza francezii?
,, In Franta, cu toate ca e stat avansat - nu e supradezvoltat - de curind (N. e.: acestea s-au spus in 1988) optzeci de mii au devenit musulmani. De ce? Pentru ca au facut din pacat moda. Vezi bine ca erau mustrati si au vrut sa-si odihneasca constiinta. Si precum vechii elini, ca sa-si indreptateasca patimile lor, au aflat pe cei doisprezece zei, asa si acestia au cautat sa afle o religie care sa le justifice patimile lor, ca sa aiba odihna in problema asta. Mahomedanismul ii serveste intr-un anumit fel. Le ingaduie sa ia cite femei vor. Le fagaduieste in cealalta viata un munte de pilaf, un lac de iaurt, un riu de miere. Si orice pacate ar avea, daca ii spala cu apa calda cind mor, se curatesc. Merg la Alah curati. Ce altceva vor? Toate la indemina. Dar francezii nu vor afla odihna. Vor sa-si odihneasca cugetul, dar nu se vor odihni, pentru ca patimile nu se justifica.
Orice ar face oamenii, si fara simtire de ar fi, tot nu vor afla odihna. Vor sa justifice cele ce nu se pot justifica, dar launtric se chinuiesc, se salbaticesc. De aceea cer distractii, alearga la muzica, se imbata, privesc la televizor. Adica casca gura, ca sa uite de ei insisi pentru ca sunt mustrati. Si cind dorm, crezi ca se odihnesc? Exista constiinta, vezi bine. Prima Sfinta Scriptura pe care a dat-o Dumnezeu primilor creati este constiinta, si noi acum purtam fotocopia parintilor nostri.\\"

Pacatul da drepturi ispitei
,, Multa demonizare exista astazi in lume. Diavolul secera, deoarece oamenii contemporani i-au dat multe drepturi si primesc infricosatoare inriuriri diavolesti. Spunea cineva foarte bine: \\"Oarecind diavolul se ocupa de oameni; acum nu se mai ocupa! I-a pus pe drumul lui si le spune: \\"Calatorie buna!\\" - si oamenii calatoresc\\". Este cumplit! Vedeti, diavolii in laturea Gadarenilor (Vezi Luca 8, 26-55) au cerut voie de la Hristos ca sa intre in porci; si asta pentru ca porcii n-au dat prilej diavolului si el nu avea dreptul sa intre in ei. Hristos a ingaduit sa intre, ca sa fie pedepsiti israelitii, deoarece li se interzisese sa manince carne de porc.

- Parinte, sint unii care spun ca nu exista diavol.
Da, si mie mi-a spus cineva: \\"Sa scoti din traducerea franceza a cartii: \\"Sfintul Arsenie Capadocianul\\", cele ce se refera la cei indraciti, pentru ca europenii nu le vor intelege. Nu cred ca exista diavol\\". Vezi, pe toate le explica prin psihologie. Daca acesti demonizati ai Evangheliei ar fi mers la psihiatri, i-ar fi supus la socuri electrice. Hristos a luat de la diavol dreptul de a face rau. Numai daca omul ii da dreptul, poate sa faca rau. Cind cineva nu are legatura cu Tainele Bisericii, da loc ispitei si primeste o inriurire diavoleasca.\\"

Marturisirea taie drepturile diavolului
,, Cel putin sa mearga oamenii la un duhovnic sa se marturiseasca, spre a se indeparta inriurirea diavoleasca de la ei, ca sa poata gindi putin. Acum nu pot nici macar gindi din pricina influentei diavolesti. Pocainta, marturisirea taie drepturile diavolului. Cu putin timp mai inainte a venit in Sfintul Munte un vrajitor si a ingradit in tarusi si plasa o portiune de teren aproape de Coliba mea. Daca trecea pe acolo unul nemarturisit, patea ceva rau. Nu stia de unde-i vine. Cum le-am vazut, am facut cruce si am trecut prin mijloc; le-am destramat.
>Dupa aceea vrajitorul a venit la Coliba, mi-a spus toate planurile lui si si-a ars cartile. Asupra unuia ce este credincios, merge la biserica, se marturiseste, se impartaseste, diavolul nu are nici o putere, nici o stapinire. Face numai putin \\"ham-ham\\", ca un caine ce nu are dinti. Insa asupra unuia ce nu e credincios si ii da drepturi, are mare stapinire. Il poate omori; are dinti si il sfisie. Potrivit cu drepturile ce i le da un suflet, este si stapinirea diavolului asupra lui.
Daca un om o ia razna de la poruncile lui Dumnezeu, il lupta dupa aceea patimile. Si daca lasa cineva sa-l razboiasca patimile, nu mai e nevoie de diavol ca sa-l razboiasca. Si diavolii au \\"specializare\\". Lovesc pe om tac-tac, asa fel ca sa-i afle suferinta, neputinta, si sa-l razboiasca. E nevoie de atentie, ca sa inchidem usile si ferestrele - simturile - sa nu lasam fisuri ispitei si sa intre vrajmasul pe acolo unde sint punctele slabe. Daca lasi chiar si o crapatura deschisa, poate intra si iti va face pagube. Diavolul intra in om, cind exista noroi in inima sa, nu se apropie de faptura curata a lui Dumnezeu.
Daca se va curati inima de noroi, vrajmasul fuge si vine iarasi Hristos. Ca si mistretul, care cind nu afla noroi, guita si pleaca. La fel si diavolul nu se apropie de inima ce nu are mocirla. Ce treaba are in inima curata si smerita? Daca vedem insa casa noastra - inima noastra - ca este casa veche si vrajmasul locuieste in ea, trebuie indata s-o darimam, ca sa fuga si chiriasul nostru cel rau, adica aghiuta. Pentru ca atunci cind pacatul se invecheste in om, diavolul, fireste, dobindeste mai multe drepturi.

Smerenia topeste pe diavol
Smerenia are mare putere si topeste pe diavolul. Este cel mai puternic soc pentru diavol. Acolo unde exista smerenie, diavolul nu are loc. Si acolo unde nu exista diavol, e firesc sa nu existe ispite. Odata un pustnic a silit pe un aghiuta sa spuna: \\"Sfinte Dumnezeule...\\". A spus aghiuta: \\"Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte\\", dar nu spunea \\"miluieste-ne pe noi\\". Spune: \\"miluieste-ne pe noi!\\". Nimic. Daca ar fi spus, ar fi devenit inger. Toate le spune aghiuta, dar pe \\"miluieste-ma\\" nu-l spune, pentru ca trebuie smerenie. \\"Miluieste-ma\\" are smerenie si sufletul ce il rosteste primeste mila cea mare a lui Dumnezeu.

Diavolul stapineste desertaciunea
- Parinte, de ce diavolului i se spune \\"stapinitorul lumii?\\" Chiar si este intr-adevar?
Asta mai lipsea, sa stapineasca diavolul lumea. Cind Hristos a spus despre diavol \\"stapinitorul acestei lumi\\" (In. 16, 11), n-a inteles ca este stapin pe lume, ci ca stapineste desertaciunea, minciuna. Vai noua, sa lase Dumnezeu pe diavol sa stapineasca lumea! Insa cei ce isi au inima lor daruita celor desarte, lumesti, unii ca acestia traiesc sub stapinirea \\"stapinitorului acestui veac\\" (Efes. 6, 12). Adica diavolul stapineste peste desertaciune, peste \\"lume\\". Ce inseamna \\"lume\\"? Nu inseamna podoaba, impodobirea desarta? Asadar cine e stapinit de desertaciune este sub ocupatia diavolului. Inima robita de lumea desarta pastreaza si sufletul atrofiat si mintea intunecata. Atunci, desi se vede cineva ca este om, dar in esenta este avorton duhovnicesc.

Lucrurile lumesti ne pot rapi inima
Trebuie sa evitam lucrurile lumesti, ca sa nu ne rapeasca inima si sa ne folosim de cele simple, numai pentru a ne sluji de ele. Sa ne ingrijim insa sa fie sobre. Daca doresc sa folosesc un lucru frumos, inseamna ca dau toata inima mea frumusetii si pentru Dumnezeu nu ramine nici o bucatica. Treci pe undeva si vezi o casa cu marmura, cu o infatisare frumoasa, cu sculpturi, etc.
Te minunezi de pietre, de caramizi si iti lasi inima ta acolo. Sau vezi intr-un magazin niste rame frumoase pentru ochelarii tai si le doresti. Daca nu le cumperi, iti lasi inima ta in magazin. Daca le cumperi, iti atirni inima de ramele ce le porti. In special femeile sunt furate usor. Putine sint acelea care nu-si vind inima celor desarte. Vreau sa spun ca diavolul le fura bogatia inimii lor cu toate cele lumesti, colorate, stralucitoare.

Bucuriile lumesti sunt bucurii materiale
- Parinte, oamenii lumesti spun ca simt un gol, desi au toate bunatatile.
Bucuria adevarata, curata se afla alaturi de Hristos. Daca te unesti cu El prin rugaciune, vei vedea sufletul tau rasplatit. Oamenii lumesti cauta bucuria in distractii. Unii oameni duhovnicesti o cauta in discutii duhovnicesti, in predica, etc. Dar cind se termina acestea ramin intr-un gol si se intreaba ce vor face in continuare. Fie ca sint pacatoase, fie indiferente cele cu care se ocupa, la fel este. De ce nu merg mai bine sa se culce, ca sa fie buni a doua zi pentru lucru?
Implinind dorintele lumesti ale inimii, nu vine bucuria duhovniceasca, ci stresul. Bucuria lumeasca aduce stresul si la oamenii duhovnicesti. Bucuria lumeasca nu este permanenta, nu este bucurie adevarata, ci este o bucurie temporara, a acelei clipe. Aceasta e bucurie materiala, nu este duhovniceasca. Iar cu bucuriile lumesti nu \\"se umple\\" sufletul omului. Ci mai degraba sint balast. Atunci cind simtim bucuria duhovniceasca, nu o mai dorim pe cea materiala. \\"Satura-ma-voi cind mi se va arata slava Ta\\" (Ps. 16, 15). Bucuria lumeasca nu odihneste pe omul duhovnicesc, ci il oboseste. Pune un om duhovnicesc intr-o casa lumeasca. Nu se odihneste. Desi omul lumesc crede ca el se odihneste, dar nu, se chinuieste. Se bucura la exterior, iar pe dinlauntru nu este multumit ci chinuit.

Despre duhul lumesc
Din pacate, duhul lumesc a influentat mult si pe oamenii duhovnicesti. Daca oamenii duhovnicesti lucreaza si gindesc lumeste, ce sa mai faca mirenii? Am spus unora sa ajute copii drogati si mi-au spus: \\"Daca facem o fundatie pentru drogati, nu ne va aduce nici un venit. De aceea vom face un azil de batrini\\". Nu spun ca nu e nevoie si de azil de batrini. Vai mie! Ci, daca incepem asa acestea, nu vor fi fundatii respectabile, ci... \\"naufragiabile\\". Nu inteleg ca fericirea lumeasca este nefericire duhovniceasca.

Despre duhul lumesc la monahi
Astazi exista monahi care traiesc monahismul pe dinafara. Nu fumeaza, traiesc simplu, citesc Fllocalia, vorbesc numai din Sfintii Parinti. Adica, asa precum in lume, cei ce nu spuneau minciuni, isi faceau semnul Crucii, mergeau la Biserica, si cind au crescut luau aminte la subiecte morale si credeau ca asta este tot. Asa se petrec lucrurile si in unele manastiri si mirenii sint atrasi acolo. Dar, cind ii cunosc, vad ca acestia nu difera de mireni deoarece pastreaza tot duhul lumesc. Daca ar fi fumat, ar fi citit ziare, ar fi vorbit despre politica, i-ar fi evitat ca pe niste mireni si nu s-ar fi vatamat monahismul.

Monahismul catolic
Ati vazut si catolicii unde au ajuns? Imi aduc aminte ca acum citiva ani, cind eram la Manastirea Stomiu, la Konita, mi-a adus cineva o bucata de ziar in care scria: \\"Trei sute de calugarite au protestat: de ce sa nu vada si ele un film la cinema? De ce imbracamintea lor sa fie pina jos si nu pina la genunchi?\\". Atit de mult m-am inversunat cind am citit asta, incit am spus: \\"Dar pentru ce va mai faceti totusi calugarite? Si la urma scria ca toate si-au lepadat rasele. Dar dupa cum gindeau, le aveau lepadate de mai inainte. Odata am vazut o calugarita catolica, ce nu se deosebea cu nimic de o mireanca. Facea chipurile lucrare misionara si era complet... ca unele din fetele cele foarte moderne. Sa nu ingaduim si la noi duhul acesta contemporan; sa nu ajungem si noi acolo.

Duhul lumesc este boala
Astazi lucrul cel mai important este sa nu ne modelam dupa acest duh lumesc. Este o mucenicie. Pe cit putem, sa nu fim atrasi de acest curent si sa ne duca tiris pe acest canal. Pestii destepti nu se prind in cirlige. Vad momeala, inteleg ca e momeala si pleaca de acolo, scapind astfel. In timp ce ceilalti vad momeala, alearga acolo sa manince si, hop, se prind. Asa si lumea: are momeala ei si ii prinde pe oameni. Oamenii sunt atrasi de duhul lumesc si sunt prinsi de el.
Duhul lumesc este boala, Precum cautam sa evitam o boala, asa si cugetarea lumeasca s-o evitam, oriunde ar fi ea. Sa ne instrainam de duhul progresului lumesc, ca sa progresam duhovniceste, sa ne insanatosim duhovniceste si sa ne bucuram ingereste.

Cel ce nedreptateste se chinuieste
Cel ce nedreptateste si, in general, orice vinovat cind nu cere iertare, este chinuit de constiinta sa si pe deasupra de supararea celui nedreptatit. Pentru ca atunci cind cel nedreptatit nu iarta si cirteste impotriva lui, atunci cel ce a nedreptatit se chinuieste si mai mult. Nu poate dormi. Ca si cum l-ar lovi valurile si l-ar invirti ca pe un titirez. Este un lucru tainic felul cum simte el aceasta. Precum atunci cind cineva iubeste pe unul si se gindeste la el in sensul cel bun, acela o simte, asa si in cazul acesta. O, cum il chinuie nemultumirea celuilalt? Si departe sa fie, in Australia, in Johanesburg, nu se poate linisti cind celalalt este suparat din pricina lui.
Puterea vrajilor
- Parinte, multi cred ca li se fac vraji. Se prind vrajile?
Daca omul are pocainta si se marturiseste, nu se prind. Daca prind vrajile inseamna ca a dat pricina. Poate a nedreptatit pe cineva, si-a batut joc de vreo fata, etc. Atunci va trebui sa se pocaiasca, sa ceara iertare, sa se marturiseasca, sa puna in ordine si sa indrepte ceea ce a facut. Pentru ca altfel chiar daca toti preotii ii vor citi exorcisme, nu dispar vrajile. Si nu numai vrajile, ci fie si numai supararea sufletului nedreptatit este suficienta ca sa-l chinuie.

Razboiul nu sufera necinstea
Exista doar doua chipuri de nedreptate: materiala si morala. Nedreptate materiala este atunci cind cineva il nedreptateste pe altul in lucruri materiale. Morala este atunci, cind, de pilda, cineva insala o copila. Si, daca e orfana, isi ingreuiaza sufletul sau cu o greutate de cinci ori mai mare. In razboi stii cum urmareste glontul pe cei imorali? Acolo vezi clar dreptatea dumnezeiasca si protectia lui Dumnezeu. Razboiul nu sufera necinstea. Pe omul imoral il va gasi glontul. Odata mergeam cu doua companii sa inlocuim un batalion. Intre timp am fost atacati si ne-am aruncat in lupta. Unul din batalion, imi aduc aminte, a facut in ziua precedenta un lucru necinstit a violat o femeie gravida, sarmana. Dar in acea lupta numai acela a murit! Infricosator? Toti spuneau dupa aceea: \\"Dobitocul, bine a patit?\\". Mai ales cei ce fac viclenii desi incearca sa scape, in cele din urma platesc. Este de observat ca toti cei ce cred cu tarie, in mod firesc traiesc si cinstit, crestineste si trupul lor cel cinstit este aparat de focuri mai mult decit daca ar purta Cinstitul Lemn (al Crucii).

Omul drept are pe Dumnezeu de partea lui
Cind cineva merge cu diavolul, cu viclenii, Dumnezeu nu binecuvinteaza lucrurile lui. Ceea ce fac oamenii cu viclenie, nu reuseste. Poate sa se vada pina la o vreme ca inainteaza, dar in cele din urma, va cadea gramada. Cel mai important este sa porneasca cineva de la binecuvintarea lui Dumnezeu in orice face. Omul, cind este drept, are pe Dumnezeu de partea lui. Si cind are si putina indrazneala la Dumnezeu, atunci face si minuni. Cind paseste cu Evanghelia, are drept la ajutorul dumnezeiesc. Calatoreste cu Hristos. Cum sa nu aiba drept la ajutorul dumnezeiesc? Toata temelia aici este. De aici incolo sa nu se teama de nimic. Ceea ce are valoare este sa Se odihneasca Hristos, Maica Domnului si Sfintii in fiecare lucrare a noastra, iar Sfintul Duh Se va odihni in noi. Cinstea omului e mai pretioasa decit Cinstitul Lemn. Daca cineva nu este cinstit si are Cinstitul Lemn asupra sa, este ca si cum nu ar avea nimic. Iar daca altul nu are Cinstitul Lemn, dar daca e cinstit, primeste ajutorul dumnezeiesc. Daca mai are si Cinstitul Lemn, atunci...

13 x 20 cm
384 p.
Coperti cartonate

OPINIA CITITORILOR