De n-ar fi, nu s-ar povesti…

Oare de n-ar fi fost un croitoras care sa fi prins sapte (muste) dintr-o lovitura, ce poveste despre vitejie ne-ar mai incanta auzul? Dar nu trebuie sa aflam raspunsul la aceasta intrebare! Pe urmele vestitului croitor s-au aventurat scriitoarea Arnica Esterl si ilustratorii Olga Dugina si Andrej Dugin, iar faptele i-au fost consemnate si ilustrate in cartea „Croitorasul cel Viteaz”.

Totul a inceput pe cand croitorasul statea la masa si lucra, muscand dintr-un mar copt. Atrase de mirosul dulce al marului, niste muste au inceput sa roiasca in jurul sau. Suparat, croitorasul lua o carpa si plesni marul; mare-i fu mirarea sa-si vada fapta de vitejie – sub carpa gasi sapte muste moarte. Hotarat sa arate lumii intregi cata voinicie zace-n el, broda cu litere de-o schioapa pe un brau – „sapte dintr-o lovitura” – si pleca in lume.

Croitorasul cutreiera drumuri si poteci, pana ajunse la curtea unui palat. Dar obosit fiind, se aseza in iarba si adormi. La scurta vreme, fu gasit de slujitorii regelui care-l crezura un mare luptator. Impresionat de vitejia croitorasului, caci nimeni nu stia ca sapte dintr-o lovitura erau muste, nu oameni, regele ii propuse saramana pe langa el. Cu toate acestea,asa-zisul curaj al noului venit nemultumi cavalerii loiali ai regelui. Gandind ca si ei vor fi doborati la fel de repede, daca nu asculta de bravul croitor, au amenintat ca parasesc regatul. Pus la grea incercare, regele socoti ca nu-si poate pierde oamenii cei credinciosi pentru un venetic. Asa ca, dorind sa se descotoroseasca de el, insa si putin temator, regele puse la cale un plan viclean: hotari sa il treaca prin trei probe si, convins ca nu va izbanzi, ii promise si jumatate de imparatie si mana fiicei sale. Va reusi croitorasul sa infranga uriasii care ingrozesc supusii regelui? Ba mai mult decat atat, va putea acesta sa prinda unicornul si mistretul salbatic si sa-si pastreze, totodata, secretul?

Naratiunea „Croitorasul cel Viteaz”, scrisa de Arnica Esterl, este punerea in pagina a unei povesti deja bine cunoscuta. Insa, ilustratiile medievale, fin detaliate si prezentate intr-o cromatica vie, devin haine noi pentru textul adus in contemporaneitate. Urmand tiparul constructiv al basmului, dar mizand pe situatii comice demne de o comedie, povestea croitorasului starneste amuzamentul fiecarui cititor, indiferent de varsta. Jocul dintre esenta si aparenta, dintre vitejie si hazard, dintre intelepciune si viclenie devine miza textuala, intr-o continua incercare de echilibrare a situatiilor inlantuite, in (de)favoarea personajului principal.

OPINIA CITITORILOR