O noua carte in care gasim invataturi ale maestrului Omraam Mikhael Aivanhov a fost publicata de curand la Editura Prosveta, in cadrul colectiei Izvor. Este vorba despre cartea Creatie artistica si creatie spirituala, in care maestrul ne invata cum putem sa ne exprimam creativitatea (pe care o avem cu totii in interior, intr-o masura mai mare sau mai mica), astfel incat rodul muncii noastre de creatie sa fie o expresie a divinului din noi insine.

„Ideea creatiei constituie chintesenta invatamantului nostru”, spune Omraam Mikhael Aivanhov.„Fiecare fiinta simte nevoia de a crea, dar adevarata creatie face apel la unele elemente de natura spirituala. Artistul care vrea sa creeze trebuie sa se depaseasca, sa se autodepaseasca si, prin rugaciune, meditatie, contemplare, sa capteze niste elemente din regiunile superioare.”

Asadar, descoperim ca legile adevaratei creatii artistice nu sunt altele decat legile creatiei spirituale. Plamadindu-si opera, artistul infaptuieste o lucrare de innoire interioara identica cu a spiritualistului, si invers, in stradaniile sale catre perfectiune, spiritualistul implineste in sine o lucrare de creatie identica cu aceea a artistului.

Iata ce puteti citi in cuprinsul cartii:

I. Arta, stiinta si religie
II. Izvoarele divine ale inspiratiei
III. Lucrarea imaginatiei
IV. Proza si poezie
V. Vocea
VI. Cantecul coral
VII. Cum sa ascultam muzica
VIII. Magia gestului
IX. Frumusetea
X. Idealizarea ca modalitate de creatie
XI. Capodopera vie
XII. Constructia templului
Postfata

In continuare gasiti cateva fragmente din aceasta carte:

“…Cu exceptia Scolilor Initiatice, oamenii, care nu cunosc aceasta metoda, nu sunt obisnuiti sa paraseasca pamantul pentru a contempla o lume superioara, de aceea ei au facut din pamant un loc inspaimantator.

Meditatia, contemplarea nu au alt scop decat sa permita omului sa atinga un nivel de constiinta superioara ce ii va influenta apoi gusturile, judecatile, atitudinile. Trebuie numai sa stim cum sa meditam, cum sa contemplam, si asupra carui subiect. Multi oameni mediteaza, dar asupra unor subiecte dintre cele mai prozaice: cum sa-si aranjeze afacerile, cum sa castige bani, cum sa imbratiseze o anumita femeie…„Ce faci?– Eu meditez.” Numai Dumnezeu stie despre ce mediteaza! Si pisica mediteaza, da, asupra felului cum sa prinda soarecii. Exista tot felul de meditatii… Cu toate meditatiile lor, oamenii se balacesc inca in aceleasi slabiciuni, in aceleasi vicii, in aceleasi primitivisme, ei nu cunosc inca secretul adevaratei meditatii.

Adevarata meditatie presupune mai intai sa va inaltati pana la o lume ce va depaseste, sa va incantati in fata ei si sa reflectati apoi aceasta stare. Daca dupa o meditatie ramaneti reci, intunecati, lipsiti de inspiratie, inseamna ca ati dat gres. O meditatie trebuie sa va schimbe cel putin privirea, surasul, gesturile, interventiile, sa adauge in ele ceva nou, mai subtil… cel putin o particula ce vibreaza in armonie cu lumea divina. Iata criteriile ce trebuie cunoscute pentru a vedea daca ati meditat bine sau nu.

Meditatia inseamna mai intai alegerea de catre intelect a unui subiect inalt asupra caruia va concentrati. Puteti parasi aceasta concentrare la un moment dat, pentru a contempla numai frumusetea ce ati reusit sa o atingeti, lasandu-va patrunsi de ea. Si in sfarsit, daca puteti, sa va identificati cu aceasta frumusete. Prima etapa este deci concentrarea si meditatia; urmeaza apoi contemplarea: va opriti asupra unei imagini perfecte, va imbibati cu ea, va bucurati de ea, sunteti fericiti. In sfarsit, va identificati cu ea, aceasta este implinirea. Iata niste metode folositoare, minunate; daca le cunoasteti, puteti obtine rezultate importante. Altminteri, intreaga viata vi se va scurge inutil; va veti inchipui ca ati realizat deja ceva, dar in realitate nu ati facut nimic.

Marile genii ale trecutului au lucrat dupa aceste metode: pictorii, sculptorii, muzicienii, poetii, de aceea ei au daruit niste capodopere omenirii.

……………………………….

Asadar, sa nu uitati, de indata ce lasati in dezordine in sinea voastra ceva ce incepe sa putrezeasca, sa se mucegaiasca, entitatile din lumea invizibila alearga sa se desfete.

Observam atati oameni nelinistiti, ingrijorati, nefericiti! este dovada ca nu pot obtine prezenta Domnului in ei, prezenta Domnului care i-ar lumina, i-ar usura. De ce nu pot? Sa-si puna singuri intrebarea… Fiindca au introdus in corpul lor tot felul de murdarii, au deschis usile unor creaturi infernale, fara sa se gandeasca niciodata ca tocmai din acest motiv Dumnezeu nu vine sa locuiasca in ei sau nu isi trimite pe unii din ingerii sai. Atunci cand o fiinta a devenit de o puritate absoluta, nu Domnul insusi va veni sa se instaleze in ea; El poate insa trimite unul sau mai multi dintre reprezentantii sai, niste ingeri sau niste genii. Acum, daca ati uitat sa va purificati corpul si va aflati in frig si intuneric, trebuie sa trageti o concluzie si sa spuneti:„Este adevarat, eu am facut tot ce am putut ca sa ajung aici: eu am introdus niste entitati intunecate si am fost parasit acum de Cer.” Iata ce trebuie sa va spuneti, fiindca este adevarul.

Asadar, trebuie sa va ganditi zilnic sa va purificati, sa inlaturati anumite ganduri, anumite sentimente obscure, intunecate, pentru a le inlocui cu altele, pure, subtile, luminoase. Astfel va construiti templul. Acest templu este numit corpul de slava, corpul de lumina, corpul lui Hristos. Va amintiti, atunci cand Iisus a fost transfigurat pe muntele Tabor, discipolii sai l-au vazut intretinandu-se cu Ilie si cu Moise, inconjurat de o lumina orbitoare. Ei bine, era corpul sau de slava care parca i-ar fi incendiat corpul fizic. Corpul de slava este in fiecare dintre noi ca un atom minuscul ce trebuie sa il insufletim, sa il marim, atragand din spatiu particulele cele mai pure, cele mai luminoase.

Pentru ca Iisus l-a iubit pe Domnul, luandu-l ca model, o multime de fiinte si de forte au venit sa il ajute in lucrarea sa de transformare a materiei. Idealul sau era de a se asemana cu Tatal sau Celest fiindca a spus:„Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.”

Nr. de pagini: 202
Anul aparitiei: 2014