Si-a creat o limba a lui, noua, puternica, dulce, o armonie proprie, un ritm personal, a incetatenit cuvinte, a creat chiar cuvinte, intr-un cuvant, cu pecetea personalitatii lui a creat in forma si in fond o noua poezie lirica romaneasca, rupand cu alecsandrismul dulceag si optimist. Desigur un mare castig pentru literatura noastra: un geniu. In umbra caruia au pierit insa cateva generatii poeti lirici. Lirismul roman nu s-a ridicat nici astazi deplin de pe urma sleirii lui de catre Eminescu desi au trecut treizeci de ani de la moartea marelui poet...
Ca spre lumina orbitoare, toate talentele, plapande s-au indreptat spre dansul. Nazuiau dupa viata si-a dat peste moarte. Capcaunul i-a inghitit curand...

E. Lovinescu


Nr. de pagini: 880
Anul aparitiei: 2010