Despre carte

Cartea de fata se adreseaza tuturor celor ce doresc sa proiecteze si sa construiasca circuite digitale. Materialul din carte este adecvat pentru cursurile introductive de proiectare a circuitelor digitale din programa facultatilor de electrotehnica, automatica sau electronica.

Cei ce studiaza calculatoarele fara a fi insa familiarizati cu conceptele fundamentale ale electronicii sau pur si simplu fara a fi interesati de comportarea din punct de vedere electric a dispozitivelor digitale pot omite capitolul 3; restul cartii a fost scris astfel incat sa fie cat mai independent posibil de acel material.

Pe de alta parte, oricine poseda cunostinte fundamentale de electronica si doreste sa si le imbunatateasca pe cele de electronica digitala poate face acest lucru citind capitolul 3..

Desi nivelul cartii este introductiv, materialul continut depaseste cu mult volumul de predare al unui curs introductiv obisnuit. Fara indoiala, unii vor folosi lucrarea de fata la cursurile pentru avansati si de laborator.

Daca posedati cunostintele de baza, sectiunea cea mai importanta si mai placuta din carte se gaseste in paginile referitoare la limbajele descriptoare de echipamente ABEL si VHDL, unde veti descoperi ca orele de progra-­mare chiar au ajutat la pregatirea dumneavoastra pentru a proiecta echipamente electronice.

O alta modalitate de a folosi cartea aceasta este studiul individual, daca lucrati ca proiectant de circuite digitale, apartinand deci uneia din urmatoarele doua categorii:

Incepator Daca de-abia ati inceput sa lucrati in proiectarea de circuite digitale, iar la scoala ati urmat un curs foarte "teoretic" de proiectare a circuitelor logice, trebuie sa va concentrati asupra capitolelor 3, 5, 6 si 8 ... 11.

Profesionist cu experienta"Daca aveti experienta, este posibil sa nu aveti nevoie de tot materialul referitor la "practica", insa principiile din capitolele 2, 4 si 7 va pot ajuta sa va puneti ideile in ordine. Exemplele din capitolele 6, 8 si 9 va vor oferi clarificari suplimentare si consideratii asupra diverselor metode de proiectare. In fine, descrierile si exemplele in limbajele ABEL si VHDL, presarate in capitolele 4 ... 9, pot servi drept o prima prezentare sistematica a proiectarii cu HDL.

Din Cuprins

l Capitolul 1 - Introducere- prezinta cateva definitii de baza si expune orientativ criteriile dupa care subiectele din carte sunt considerate importante sau neimportante.

l Capitolul 2 - Sisteme de numeratie si coduri numerice este o introducere in sistemele de numeratie si codurile binare.

l Capitolul 3 - Circuite digitale- prezinta "tot ceea ce ati dori sa stiti despre" functionarea circuitelor digitale, cu un accent special asupra caracteristicilor electrice externe ale dispozitivelor logice. Se porneste de la cunostinte de electronica de baza, ca tensiunea, curentul si legea lui Ohm.

l Capitolul 4 - Principiile proiectarii circuitelor logice combinationale- expune principiile proiectarii circuitelor logice combinationale, inclusiv algebra de comutatie si analiza, sinteza si minimizarea circuitelor combinationale. La sfarsitul capitolului sunt prezentate prezinta ABEL si VHDL.

l Capitolul 5- Metode de proiectare a circuitelor logice combinationale incepe cu o discutie asupra standardelor pentru documentatia sistemelor digitale, probabil chestiunea cea mai importanta pentru viitorii proiectanti, cu care ei fac primii pasi in meserie. Apoi sunt prezentate dispozitivele logice programabile (PLD), evidentiindu-se capacitatea acestora de a implementa functii logice combinationale. In restul capitolului sunt descrise functii logice combinationale uzuale si aplicatii ale lor. Pentru fiecare functie sunt descrise blocurile structurale MSI standard, programe ABEL pentru implementari cu PLD si modele VHDL.

l Capitolul 6 - Exemple de proiectare a circuitelor combinationale este o culegere de exemple de proiectare a unor circuite combinationale de dimensiuni mai mari. Pentru fiecare exemplu se prezinta modul de realizare cu blocuri structurale MSI (daca este cazul), cu ABEL si PLD, sau cu VHDL, caz in care dispozitivele folosite pot fi CPLD sau FPGA.

l Capitolul 7- Principiile proiectarii circuitelor logice secventiale expune principiile proiectarii circuitelor logice secventiale incepand cu circuitele latch si bistabile (CBB). Principalul subiect tratat in capitol este analiza si proiectarea automatelor de stari sincronizate cu semnal de tact. Dar pentru cei mai curajosi, capitolul contine si o prezentare a circuitelor de mod fundamental, ca si analiza si proiectarea circuitelor secventiale cu reactie. Capitolul se incheie cu sectiuni referitoare la facilitatile oferite de ABEL si VHDL pentru proiectarea circuitelor secventiale.

l Capitolul 8 - Metode de proiectare a circuitelor logice secventiale se refera in intregime la proiectarea practica a circuitelor secventiale. Ca si in capitolul 5, se pune accentul pe functiile uzuale si se dau exemple cu blocuri structurale MSI, ABEL si PLD, VHDL.

l Capitolul 9 - Exemple de proiectare a circuitelor secventiale este o culegere de exemple de proiectare a automatelor de stari si a unor circuite secventiale de dimensiuni mai mari. Fiecare exemplu este tratat atat in ABEL, in vederea implementarii cu PLD, cat si in VHDL, pentru implementarea cu CPLD sau FPGA.

l Capitolul 10 - Memorii, CPLD si FPGA -face o prezentare a dispozitivelor de memorare, a CPLD si a FPGA. Ca memorii sunt prezentate memoriile cu acces numai pentru citire si memoriile cu citire-scriere statice si dinamice, atat din punctul de vedere al circuitelor interne, cat si din cel al comportarii functionale. Ultimele doua sectiuni descriu arhitecturile de CPLD si FPGA.

l Capitolul 11- Chestiuni practice suplimentare- discuta cateva subiecte concrete diverse, de interes pentru proiectantii de circuite digitale.

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review