Charta Pacii. Codul pacii, colaborarii intre popoare si a coexistentei pasnice a celor doua sisteme
PRP: 10,00 lei
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 8,60 lei
Diferență: 1,40 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Friederich Weinberg
Editura: UNIVERSITARA
DESCRIERE
Miscarea luptei pentru pace, initiata si condusa la inceput de catre Comitetul Mondial al partizanilor Pacii - si apoi de catre Consiliul Mondial al Pacii, constituie o cotitura, un drum nou plin de lumina in istoria popoarelor.
Istoria ne arata ca, veacuri de-a randul, masele au fost inlaturate de la conducerea statului, doleantele lor au fost inabusite prin forta armata iar, justele lor revendicari au fost denaturate, falsificate prin actiuni de dezbinare, ura de rasa, de clasa ce au luat forme din ce in ce mai violente in decursul timpurilor. Fascismul si hitlerismul s-au manifestat cu violente si masacre, reprezentand interesele personale ale pretinsilor conducatori, care, la adapostul unor false teorii, criminale, au asmutit Popoarele unul impotriva celuilalt, au dezlantuit ultimele doua razboaie, incercand sa insele constiinta maselor largi, inabusind in valuri de sange orice incercare de rezistenta.
Acesti criminali, uzand de forta organizata armata, au creat teorii care, proslavind forta si brutalitatea, au ridicat la rangul de lege uciderea maselor, prin discriminari rasiale, promovand genocidul, inecand omenirea in valuri de sange. Abatoare si spanzuratori, crematorii si lagare, perfectionarea armelor de foc impotriva stiintei si culturii, orase si sate intregi ruinate si rase de pe pamant, sute de milioane de morti, zeci si zeci de milioane de invalizi, fiinte smulse din randurile oamenilor, din randul vietii, iata bilantul celor doua razboaie. Dar, cine oare, ar putea arata si cantari imensa suferinta umana, doliul fara de sfarsit al mamelor, al vaduvelor, al copiilor fara parinti, care au intunecat sufletele si inima popoarelor, victimele ultimelor doua razboaie?
Stiinta a dezrobit din intunericul adanc in care au fost tinute popoarele, constiinta lor, aratand rolul nefast pe care l-au jucat pretinsii conducatori, grozaviile, violentele si masacrele, intrebuintate de acestia impotriva omenirii pe care au exploatat-o pana la sange, servindu-se de razboaie, ca de mijloacele cele mai apropiate, pentru realizarea scopurilor lor de imbogatire si de asuprire a maselor.
Popoarele isi pot crea si fauri singure istoria lor atunci cand slujesc cauza pacii, cauza apararii sfinte a Patriei lor, cand lupta cu entuziasm fierbinte, impotriva agresorilor si cotropitorilor, care urmaresc exploatarea si distrugerea popoarelor.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, Popoarele satule de atatea suferinte, ruina si sange, au inteles sa-si concentreze vointa lor uriasa, unindu-si puterile pentru a decide ele insele de propria lor cauza.
O invatatura noua, creata pe realitatile vietii, izvorand din experienta popoarelor, a fost sintetizata si a patruns ca un far luminos constiinta intregii omeniri:
„Pacea poate fi salvata, Pacea trebuie salvata daca Popoarele isi vor lua cauza in propriile lor maini si o vor duce pana la capat".
Constiinta popoarelor, patrunsa de forta lor uriasa, de rolul principal ce-l joaca in arena istoriei, a chemat la viata sute si sute de milioane de oameni, la apelul inflacarat al marelui front al partizanilor Pacii. Aceasta miscare nobila condusa astazi cu mana ferma de catre Consiliul Mondial al Pacii, infatiseaza noua istorie a omenirii. Popoarele egale in drepturi, libere pe soarta lor, vor sa colaboreze unele cu altele, vor sa traiasca in pace, vor sa lupte nu unul impotriva celuilalt cu armele ucigase ale mortii, ci ele isi unesc intr-o suprema incordare, toate gandurile, toate fortele lor, pentru progresul stiintei si culturii, pentru asigurarea unei vieti fericite, pentru intreaga omenire. Prin asigurarea pacii intre popoare, prin colaborarea lor, prin coexistenta pasnica a celor doua sisteme, prin dezvoltarea la maximum in slujba fericirii umane, a stiintei si culturii.
Trecutul intunecat, arata ca razboaiele, diplomatiile si asa zisul drept international, au fost armele de lupta ale pretinsilor conducatori, ce au jucat rolul nefast de a frana mersul popoarelor inainte, de a sabota elanurile creatoare ale maselor populare, care au fost tinute in intuneric, in ignoranta, in exploatare, in saracie si inrobire totala.
De la scrierile regilor asirieni, ce constituiau ordine pentru masele largi, pana la ambasadorii de care depindeau pacea si razboiul; de la invataturile Indiei antice a lui Manu, care ne arata ca:„Pacea si antipodul ei (razboiul) depinde de ambasadori, caci numai ei creeaza si pun la cale, cearta dintre aliati. In mana lor se afla destinele din cauza carora se mentine pacea intre regi sau izbucneste razboiul". De la razboaiele Greciei vechi, care constituiau o arma extrem de puternica in mainile preotimii grece, indreptata impotriva acelora ce ar fi pricinuit vreun rau templului lui Apollo, unde toti membrii unei amfictioni legati prin juramant, trebuiau sa ia parte la razboaiele sacre, pana la tratatele si aliantele militare si politice numite„Simachii", pana la persoanele trimise impreuna cu ambasadorii (vestitorii, presbeis, actorii), care erau intotdeauna uneltele oarbe si docile in mainile conducatorilor, tratatele de agresiune si de neagresiune ale lui Filip, pana la reprezentantii diplomati ai Romei vechi (legatii, oratores); de la edictele romane ale Romei vechi pana la raporturile de independenta feudale, in care caracterul diplomatiei reprezenta specificul regimului feudal bazat pe serbie, pana la epoca barbarilor, cu marele cadouri pe care delegatii le primeau in diplomatia Bizantina; de la diplomatia papala pana la tratatele principilor de la Kiev, care in tratatele incheiate cu vecinii aratau o dragoste reciproca„pana cand soarele straluceste si lumea toata traieste"; de la aliantele matrimoniale ale principilor rusi cu casa domnitoare a principilor vecini; de la tratatele comerciale, odata cu aparitia oraselor germane comerciale, care urmareau stabilirea raporturilor comerciale intre orasele rusesti si negustorii germani, pana la tratatele din secolele XI - XIII, intarite prin juramant pe cruce si care urmareau numai interesele statelor respective ale conducatorilor, pana la legaturile Rusiei Nord-Estice cu Bizantul, cand biserica rusa si Patriarhatul de la Constantinopole capata o influenta deosebita; de la tratatele intre principii din secolele al XIV-lea si XV-lea, in care locul fiecarui principe in regimul feudal era determinat de dreptul de familie fixat deasemeni prin tratate, se intinde acelasi fir conducator: principii concentrau in mainile lor toate raporturile, toate puterile pentru folosul lor personal. Puterea uriasa a papalitatii, ridicarea cruciadelor, miscare de mari proportii, care sub forma cavalerilor si a altor institutiuni, au stabilit forta bisericii papale, au asigurat izvoare mari de venituri pentru intarirea papilor in lupta contra imparatilor. Razboaiele s-au tinut lant, ele au fost intotdeauna armele de lupta ale regilor, ale imparatilor, ale papilor impotriva unui pretins dusman.
In aceste razboaie, Popoarele nu aveau nici un rol, nici un amestec decat acela de a servi ca masa de manevra, carne de tun, in realizarea scopurilor de dominatie ale asa zisilor conducatori.
Secolele XVI, XVII si XVIII, scot pe arena istoriei noi principii, care in realitate camufleaza aceleasi interese ale clasei dominante.
Asa zisul„interes de stat", incepe sa fie considerat ca suprema unitate de masura in politica.
In realitate si de fapt, se promoveaza tot interesul clasei dominante, ridicat la rangul binelui general, care trebuie sa fie infaptuit de Stat in caz de nevoie, chiar si pe cale de violenta.
Toate mijloacele sunt bune, intre politica si morala nu mai este nici o legatura.
Cuprins:
Prefata / 13
Capitol introductiv: Istoricul Pacii si al luptelor Popoarelor / 25
Capitolul I: Angajamentul popoarelor / 38
DECLARATIA DE PRINCIPII A POPOARELOR
Titlul I
Despre pace si colaborare intre popoare / 42
Capitolul I: Despre pacea popoarelor / 42
Capitolul II: Colaborarea intre popoare / 43
Capitolul III: Foruri Supreme internationale de asigurare si consolidarea pacii intre popoare / 44
Capitolul IV: Despre Organizatia Natiunilor Unite / 44
Capitolul V: Despre Consiliul Mondial al Pacii / 45
Capitolul VI: Relatiunile dintre O.N.U. si Consiliul Mondial al Pacii/46
Titlul II
Despre coexistenta pasnica a celor doua sisteme: Capitalismul si socialismul / 47
Capitolul VII: Conditiuni pentru asigurarea coexistentei pasnice a celor doua sisteme / 47
Capitolul VIII: Asigurarea lichidarii pasnice a oricaror diferende intre popoare / 47
Capitolul IX: Autodeterminarea popoarelor / 48
Capitolul X: Despre natiune / 48
TITLUL III
Despre coexistenta pasnica a capitalismului si socialismului / 49
Capitolul XI: Conditiuni pentru asigurarea coexistentei pasnice a celor doua sisteme / 49
Capitolul XII: Tratative pasnice pentru lichidarea diferendelor dintre State / 50
Capitolul XIII: Autodeterminarea popoarelor / 50
Capitolul XIV: Dezarmarea generala, Pactul Pacii, intrecerea pasnica intre cele doua sisteme / 51
Capitolul XV: Interzicerea armei atomice si a oricaror arme bacteriologice, chimice de exterminare in masa/ 52
TITLUL IV
Mijloace pentru realizarea pacii, colaborarii si coexistentei pasnice intre popoare / 53
Capitolul XVI: Colaborarea intre popoare pe taram cultural, economic si social / 53
Capitolul XVIII: Asigurarea minimului de existenta pentru fiecare cetatean / 56
Capitolul XIX: Asigurarea si drepturile la locuinta ale fiecarui cetatean / 57
Capitolul XX: Asigurarea schimbului liber intre state, asigurarea legaturilor comerciale internationale / 58
Capitolul XXI: Lichidarea pasnica a oricaror diferende de drept international intre popoare prin tratative si schimb de experiente / 58
Capitolul XXII: Ministrii pacii, stiintei si culturii / 60
Capitolul XXIII: Serviciul obligator in apararea Pacii / 62
Capitolul XXIV: Scolile Pacii, Stiintei si Culturii / 62
Capitolul XXV: Bugetul Pacii, Stiintei si Culturii / 63
Capitolul XXVI: Tratatele de prietenie, de neagresiune si de dezarmare intre popoare / 64
Capitolul XXVII: Asigurarea securitatii popoarelor, tratat general cu privire la securitatea colectiva a popoarelor in lume / 65
Titlul V
Razboiul, inalta crima impotriva Pacii si umanitatii / 66
Capitolul XXVIII: Actiunea de razboi / 66
Capitolul XXIX: Violenta si forta armata, arme de razboi / 67
Capitolul XXX: Razboiul atomic / 67
Capitolul XXXI: Razboiul cotropitor, razboiul agresiv, definirea agresorului si agresiunea / 68
Titlul VI
Intrebuintarea energiei nucleare si atomice in slujba Pacii, Stiintei si Culturii / 73
Capitolul XXXI bis: Era atomica - Era Pacii / 73
Capitolul XXXII: Fondul atomic / 74
Titlul VII
Luna Pacii si a coexistentei pasnice intre popoare / 75
Capitolul XXXIII: Schimburi culturale - Congrese Culturale / 75
Capitolul XXXIV: Expozitii internationale, conferinte internationale ale Ministrilor Pacii, Stiintei si Culturii / 76
Titlul VIII
Dreptul international al popoarelor. Mijloacele de sanctionare si de executare ale dusmanilor pacii, marii criminali ai Pacii, Colaborarii si Coexistentei pasnice intre popoare / 78
Capitolul XXXV: Tribunalul International al Popoarelor, Competenta si modul de activitate / 78
Capitolul XXXVI: Componenta Tribunalului International al Popoarelor / 79
Capitolul XXXVII: Modul de sesizare al Tribunalului International al Popoarelor / 80
Capitolul XXXVIII: Modul de judecare al Tribunalului International al Popoarelor / 81
Titlul IX
Caile de atac impotriva hotararii Tribunalului International /82
Capitolul XXXIX: Recursul - Plebiscitul international al popoarelor / 82
Capitolul XL: Executarea hotararilor date de Plebiscitul international al popoarelor / 84
Capitolul XLI: Brigazile Pacii, Executorii Pacii / 85
Titlul X
Organele de administratie, de conducere, de executare ale Codului Pacii / 86
Capitolul XLII: Adunarea Generala a Codului Pacii/ 86
Capitolul XLIII: Atributiile Adunarii generale / 86
Capitolul XLIV: Modul de activitate al adunarii generale / 88
Capitolul XLV: Inaltul Consiliu al Pacii / 89
Capitolul XLVI: Secretariatul general al Codului Pacii / 90
Titlul XI
Ratificarea si semnarea Chartei Pacii - Codului Pacii / 91
Capitolul XLVII: Ratificarea si semnarea Codului Pacii / 91
Capitolul XLVIII: Sediul Adunarii Generale si a Secretariatului General / 92
Capitolul XLIX: Asociatia Internationala a Partizanilor Codului Pacii, colaborarii intre popoare si a coexistentei pasnice a celor doua sisteme / 92
PARTEA SPECIALA
CRIMELE IMPOTRIVA PACII SI ALE UMANITATII SI PEDEPSELE RESPECTIVE
Titlul I
Crima impotriva Pacii / 94
Capitolul I. Crima impotriva Pacii prin declarare de razboi / 94
Capitolul II. Crima impotriva Pacii prin instigare, tainuire la actiunea de razboi/ 95
Titlul II
Crima impotriva Pacii prin impiedicarea colaborarii intre popoare / 97
Capitolul III. Crima impotriva colaborarii intre popoare prin impiedicarea relatiilor de prietenie / 97
Titlul III
Crima impotriva Pacii prin impiedicarea coexistentei celor doua sisteme / 98
Capitolul IV. Nerespectarea tratatelor de alianta si prietenie internationala dintre popoare / 98
Titlul IV
Crima impotriva Pacii prin favorizarea inarmarilor / 99
Capitolul V. Inalta crima impotriva dezarmarii / 99
Titlul V
Crima impotriva Pacii si a relatiilor de prietenie intre popoare / 100
Capitolul VI. Crima impotriva Pacii prin incalcarea suveranitatii nationale si a egalitatii intre popoare / 100
Titlul VI
Inalta crima impotriva Pacii prin impiedicarea dezvoltarii stiintei si culturii intre popoare / 102
Capitolul VII. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea dezvoltarii invatamantului / 102
Capitolul VIII. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea dezvoltarii intre state / 102
Titlul VII
Inalta crima impotriva Pacii prin producerea si folosirea energiei atomice, hidrogenice si altor arme de exterminare in masa / 103
Capitolul IX. Inalta crima impotriva Pacii prin intrebuintarea armelor atomice / 103
Capitolul X. Inalta crima impotriva Pacii prin intrebuintarea armelor cu hidrogen / 104
Capitolul XI. Inalta crima impotriva Pacii prin intrebuintarea materialelor dezagreabile de exterminare in masa a populatiunilor / 105
Capitolul XII. Inalta crima impotriva Pacii si a umanitatii, prin intrebuintarea armei bacteriologice, chimice, ca arme de exterminare in masa / 105
Capitolul XIII. Inalta crima impotriva Pacii si a umanitatii, prin intrebuintarea energiei atomice, cu hidrogen si armelor de exterminare, in afara progresului uman, impotriva stiintei si a culturii / 106
Titlul VIII
Inalta crima impotriva Pacii si a umanitatii, prin sabotarea solutionarii pasnice a conflictelor internationale / 108
Capitolul XIV. Inalta crima impotriva Pacii prin impiedicarea realizarii Pactului Pacii / 108
Capitolul XV. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea solutionarii pasnice a conflictelor intre popoare / 109
Titlul IX
Crima impotriva Pacii prin impiedicarea dezvoltarii muncii de asistenta sanitara / 110
Capitolul XVI. Impiedicarea muncii stiintifice de asistenta sanitara / 110
Titlul X
Crima impotriva Pacii prin impiedicarea masurilor de redresare economica intre popoare / 111
Capitolul XVII. Crima impotriva Pacii prin sabotarea mijloacelor de dezvoltare a popoarelor din punct de vedere economic / 111
Capitolul XVIII. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea comertului international / 113
Titlul XI
Crima impotriva Pacii, comisa prin impiedicarea masurilor de pregatire si educare a tineretului pentru apararea Pacii / 114
Capitolul XIX. Crima impotriva Pacii prin sabotarea serviciului obligator in apararea Pacii / 114
Capitolul XX. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea si sabotarea Invatamantului si a scolilor Pacii, a institutiunilor de Pace si Cultura a Universitatilor Pacii /115
Titlul XII
Sabotarea bugetului Pacii / 116
Capitolul XXI. Crima impotriva Pacii prin sabotarea bugetului Pacii / 116
Titlul XIII
Nerespectarea dispozitiunilor date de catre organele prevazute in Codul Pacii / 118
Capitolul XXII. Inalta crima impotriva Pacii, comisa prin neexecutarea si nerespectarea organelor de conducere prevazute in prezentul Cod / 118
Titlul XIV
Crima impotriva Pacii comisa de catre salariati / 119
Capitolul XXIV. Crima impotriva Pacii comisa de salariati prin actiuni in favoarea razboiului / 119
Capitolul XXV. Crima impotriva Pacii comisa de salariati care propaga razboiul atomic / 120
Capitolul XXVI. Crima impotriva Pacii comisa de salariati prin impiedicarea dezvoltarii stiintei si culturii / 121
Capitolul XXVII. Alte crime impotriva Pacii comise de salariatii care impiedica colaborarea si coexistenta pasnica / 122
Capitolul XXVIII. Alte crime impotriva Pacii comise de salariati / 123
Titlul XV
Crima impotriva Pacii comisa de catre cetateni / 124
Capitolul XXIX. Crima impotriva Pacii comisa de particulari, prin instigare la razboi / 124
Capitolul XXX. Alte crime comise de cetateni impotriva Pacii / 125
Postfata / 128
Friederich Weinberg
S-a nascut la Bucuresti la 24 iulie 1900, urmeaza liceul“Mihai Viteazul”, apoi cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti, obtinand licenta in drept.
Se inscrie in Baroul de Ilfov unde practica avocatura pana in 1964.
In anul 1943 este radiat din Barou de regimul legionar, indurand cele mai grele suferinte impreuna cu familia sa.
In 1930 infiinteaza Asociatia progresista“Junimea Juridica”.
Intre anii 1924-1940 scrie articole juridice de specialitate la“Pandectele Romane”,“Tribuna Avocatilor”,“Gazeta Tribunalelor”.
In anul 1950 prezinta avocatilor propunerile sale in legatura cu Scolile Pacii, Tribunalul International, Plebiscitul International, menite sa realizeze un Cod al Pacii.
Inca din 1950 concepe Codul Pacii, pe care ulterior il considera necesar sa fie cuprins intr-o Charta a Pacii.
In anii 1953-1954 elaboreaza lucrarea"CHARTA PACII - CODUL PACII".
In 1956 este cooptat in Comisia de Drept International a Asociatiei Juristilor Democrati din Romania sub conducerea regretatului Prof. Edwin Glazer.
Impreuna cu regretatul Prof. George Sofronie, publica in revista“Contemporanul” un articol legat de codificarea neoficiala a unor infractiuni internationale.
Avocatul Fred Weinberg a desfasurat o bogata activitate, atat pe taram profesional, unde s-a remarcat ca un distins avocat, precum si in domeniul luptei pentru Pace, din care si-a facut un crez, pentru care a militat pana la ultima suflare.
A incetat din viata dupa o grea suferinta la 23 martie 1964 la Bucuresti.
Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 128
Istoria ne arata ca, veacuri de-a randul, masele au fost inlaturate de la conducerea statului, doleantele lor au fost inabusite prin forta armata iar, justele lor revendicari au fost denaturate, falsificate prin actiuni de dezbinare, ura de rasa, de clasa ce au luat forme din ce in ce mai violente in decursul timpurilor. Fascismul si hitlerismul s-au manifestat cu violente si masacre, reprezentand interesele personale ale pretinsilor conducatori, care, la adapostul unor false teorii, criminale, au asmutit Popoarele unul impotriva celuilalt, au dezlantuit ultimele doua razboaie, incercand sa insele constiinta maselor largi, inabusind in valuri de sange orice incercare de rezistenta.
Acesti criminali, uzand de forta organizata armata, au creat teorii care, proslavind forta si brutalitatea, au ridicat la rangul de lege uciderea maselor, prin discriminari rasiale, promovand genocidul, inecand omenirea in valuri de sange. Abatoare si spanzuratori, crematorii si lagare, perfectionarea armelor de foc impotriva stiintei si culturii, orase si sate intregi ruinate si rase de pe pamant, sute de milioane de morti, zeci si zeci de milioane de invalizi, fiinte smulse din randurile oamenilor, din randul vietii, iata bilantul celor doua razboaie. Dar, cine oare, ar putea arata si cantari imensa suferinta umana, doliul fara de sfarsit al mamelor, al vaduvelor, al copiilor fara parinti, care au intunecat sufletele si inima popoarelor, victimele ultimelor doua razboaie?
Stiinta a dezrobit din intunericul adanc in care au fost tinute popoarele, constiinta lor, aratand rolul nefast pe care l-au jucat pretinsii conducatori, grozaviile, violentele si masacrele, intrebuintate de acestia impotriva omenirii pe care au exploatat-o pana la sange, servindu-se de razboaie, ca de mijloacele cele mai apropiate, pentru realizarea scopurilor lor de imbogatire si de asuprire a maselor.
Popoarele isi pot crea si fauri singure istoria lor atunci cand slujesc cauza pacii, cauza apararii sfinte a Patriei lor, cand lupta cu entuziasm fierbinte, impotriva agresorilor si cotropitorilor, care urmaresc exploatarea si distrugerea popoarelor.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, Popoarele satule de atatea suferinte, ruina si sange, au inteles sa-si concentreze vointa lor uriasa, unindu-si puterile pentru a decide ele insele de propria lor cauza.
O invatatura noua, creata pe realitatile vietii, izvorand din experienta popoarelor, a fost sintetizata si a patruns ca un far luminos constiinta intregii omeniri:
„Pacea poate fi salvata, Pacea trebuie salvata daca Popoarele isi vor lua cauza in propriile lor maini si o vor duce pana la capat".
Constiinta popoarelor, patrunsa de forta lor uriasa, de rolul principal ce-l joaca in arena istoriei, a chemat la viata sute si sute de milioane de oameni, la apelul inflacarat al marelui front al partizanilor Pacii. Aceasta miscare nobila condusa astazi cu mana ferma de catre Consiliul Mondial al Pacii, infatiseaza noua istorie a omenirii. Popoarele egale in drepturi, libere pe soarta lor, vor sa colaboreze unele cu altele, vor sa traiasca in pace, vor sa lupte nu unul impotriva celuilalt cu armele ucigase ale mortii, ci ele isi unesc intr-o suprema incordare, toate gandurile, toate fortele lor, pentru progresul stiintei si culturii, pentru asigurarea unei vieti fericite, pentru intreaga omenire. Prin asigurarea pacii intre popoare, prin colaborarea lor, prin coexistenta pasnica a celor doua sisteme, prin dezvoltarea la maximum in slujba fericirii umane, a stiintei si culturii.
Trecutul intunecat, arata ca razboaiele, diplomatiile si asa zisul drept international, au fost armele de lupta ale pretinsilor conducatori, ce au jucat rolul nefast de a frana mersul popoarelor inainte, de a sabota elanurile creatoare ale maselor populare, care au fost tinute in intuneric, in ignoranta, in exploatare, in saracie si inrobire totala.
De la scrierile regilor asirieni, ce constituiau ordine pentru masele largi, pana la ambasadorii de care depindeau pacea si razboiul; de la invataturile Indiei antice a lui Manu, care ne arata ca:„Pacea si antipodul ei (razboiul) depinde de ambasadori, caci numai ei creeaza si pun la cale, cearta dintre aliati. In mana lor se afla destinele din cauza carora se mentine pacea intre regi sau izbucneste razboiul". De la razboaiele Greciei vechi, care constituiau o arma extrem de puternica in mainile preotimii grece, indreptata impotriva acelora ce ar fi pricinuit vreun rau templului lui Apollo, unde toti membrii unei amfictioni legati prin juramant, trebuiau sa ia parte la razboaiele sacre, pana la tratatele si aliantele militare si politice numite„Simachii", pana la persoanele trimise impreuna cu ambasadorii (vestitorii, presbeis, actorii), care erau intotdeauna uneltele oarbe si docile in mainile conducatorilor, tratatele de agresiune si de neagresiune ale lui Filip, pana la reprezentantii diplomati ai Romei vechi (legatii, oratores); de la edictele romane ale Romei vechi pana la raporturile de independenta feudale, in care caracterul diplomatiei reprezenta specificul regimului feudal bazat pe serbie, pana la epoca barbarilor, cu marele cadouri pe care delegatii le primeau in diplomatia Bizantina; de la diplomatia papala pana la tratatele principilor de la Kiev, care in tratatele incheiate cu vecinii aratau o dragoste reciproca„pana cand soarele straluceste si lumea toata traieste"; de la aliantele matrimoniale ale principilor rusi cu casa domnitoare a principilor vecini; de la tratatele comerciale, odata cu aparitia oraselor germane comerciale, care urmareau stabilirea raporturilor comerciale intre orasele rusesti si negustorii germani, pana la tratatele din secolele XI - XIII, intarite prin juramant pe cruce si care urmareau numai interesele statelor respective ale conducatorilor, pana la legaturile Rusiei Nord-Estice cu Bizantul, cand biserica rusa si Patriarhatul de la Constantinopole capata o influenta deosebita; de la tratatele intre principii din secolele al XIV-lea si XV-lea, in care locul fiecarui principe in regimul feudal era determinat de dreptul de familie fixat deasemeni prin tratate, se intinde acelasi fir conducator: principii concentrau in mainile lor toate raporturile, toate puterile pentru folosul lor personal. Puterea uriasa a papalitatii, ridicarea cruciadelor, miscare de mari proportii, care sub forma cavalerilor si a altor institutiuni, au stabilit forta bisericii papale, au asigurat izvoare mari de venituri pentru intarirea papilor in lupta contra imparatilor. Razboaiele s-au tinut lant, ele au fost intotdeauna armele de lupta ale regilor, ale imparatilor, ale papilor impotriva unui pretins dusman.
In aceste razboaie, Popoarele nu aveau nici un rol, nici un amestec decat acela de a servi ca masa de manevra, carne de tun, in realizarea scopurilor de dominatie ale asa zisilor conducatori.
Secolele XVI, XVII si XVIII, scot pe arena istoriei noi principii, care in realitate camufleaza aceleasi interese ale clasei dominante.
Asa zisul„interes de stat", incepe sa fie considerat ca suprema unitate de masura in politica.
In realitate si de fapt, se promoveaza tot interesul clasei dominante, ridicat la rangul binelui general, care trebuie sa fie infaptuit de Stat in caz de nevoie, chiar si pe cale de violenta.
Toate mijloacele sunt bune, intre politica si morala nu mai este nici o legatura.
Cuprins:
Prefata / 13
Capitol introductiv: Istoricul Pacii si al luptelor Popoarelor / 25
Capitolul I: Angajamentul popoarelor / 38
DECLARATIA DE PRINCIPII A POPOARELOR
Titlul I
Despre pace si colaborare intre popoare / 42
Capitolul I: Despre pacea popoarelor / 42
Capitolul II: Colaborarea intre popoare / 43
Capitolul III: Foruri Supreme internationale de asigurare si consolidarea pacii intre popoare / 44
Capitolul IV: Despre Organizatia Natiunilor Unite / 44
Capitolul V: Despre Consiliul Mondial al Pacii / 45
Capitolul VI: Relatiunile dintre O.N.U. si Consiliul Mondial al Pacii/46
Titlul II
Despre coexistenta pasnica a celor doua sisteme: Capitalismul si socialismul / 47
Capitolul VII: Conditiuni pentru asigurarea coexistentei pasnice a celor doua sisteme / 47
Capitolul VIII: Asigurarea lichidarii pasnice a oricaror diferende intre popoare / 47
Capitolul IX: Autodeterminarea popoarelor / 48
Capitolul X: Despre natiune / 48
TITLUL III
Despre coexistenta pasnica a capitalismului si socialismului / 49
Capitolul XI: Conditiuni pentru asigurarea coexistentei pasnice a celor doua sisteme / 49
Capitolul XII: Tratative pasnice pentru lichidarea diferendelor dintre State / 50
Capitolul XIII: Autodeterminarea popoarelor / 50
Capitolul XIV: Dezarmarea generala, Pactul Pacii, intrecerea pasnica intre cele doua sisteme / 51
Capitolul XV: Interzicerea armei atomice si a oricaror arme bacteriologice, chimice de exterminare in masa/ 52
TITLUL IV
Mijloace pentru realizarea pacii, colaborarii si coexistentei pasnice intre popoare / 53
Capitolul XVI: Colaborarea intre popoare pe taram cultural, economic si social / 53
Capitolul XVIII: Asigurarea minimului de existenta pentru fiecare cetatean / 56
Capitolul XIX: Asigurarea si drepturile la locuinta ale fiecarui cetatean / 57
Capitolul XX: Asigurarea schimbului liber intre state, asigurarea legaturilor comerciale internationale / 58
Capitolul XXI: Lichidarea pasnica a oricaror diferende de drept international intre popoare prin tratative si schimb de experiente / 58
Capitolul XXII: Ministrii pacii, stiintei si culturii / 60
Capitolul XXIII: Serviciul obligator in apararea Pacii / 62
Capitolul XXIV: Scolile Pacii, Stiintei si Culturii / 62
Capitolul XXV: Bugetul Pacii, Stiintei si Culturii / 63
Capitolul XXVI: Tratatele de prietenie, de neagresiune si de dezarmare intre popoare / 64
Capitolul XXVII: Asigurarea securitatii popoarelor, tratat general cu privire la securitatea colectiva a popoarelor in lume / 65
Titlul V
Razboiul, inalta crima impotriva Pacii si umanitatii / 66
Capitolul XXVIII: Actiunea de razboi / 66
Capitolul XXIX: Violenta si forta armata, arme de razboi / 67
Capitolul XXX: Razboiul atomic / 67
Capitolul XXXI: Razboiul cotropitor, razboiul agresiv, definirea agresorului si agresiunea / 68
Titlul VI
Intrebuintarea energiei nucleare si atomice in slujba Pacii, Stiintei si Culturii / 73
Capitolul XXXI bis: Era atomica - Era Pacii / 73
Capitolul XXXII: Fondul atomic / 74
Titlul VII
Luna Pacii si a coexistentei pasnice intre popoare / 75
Capitolul XXXIII: Schimburi culturale - Congrese Culturale / 75
Capitolul XXXIV: Expozitii internationale, conferinte internationale ale Ministrilor Pacii, Stiintei si Culturii / 76
Titlul VIII
Dreptul international al popoarelor. Mijloacele de sanctionare si de executare ale dusmanilor pacii, marii criminali ai Pacii, Colaborarii si Coexistentei pasnice intre popoare / 78
Capitolul XXXV: Tribunalul International al Popoarelor, Competenta si modul de activitate / 78
Capitolul XXXVI: Componenta Tribunalului International al Popoarelor / 79
Capitolul XXXVII: Modul de sesizare al Tribunalului International al Popoarelor / 80
Capitolul XXXVIII: Modul de judecare al Tribunalului International al Popoarelor / 81
Titlul IX
Caile de atac impotriva hotararii Tribunalului International /82
Capitolul XXXIX: Recursul - Plebiscitul international al popoarelor / 82
Capitolul XL: Executarea hotararilor date de Plebiscitul international al popoarelor / 84
Capitolul XLI: Brigazile Pacii, Executorii Pacii / 85
Titlul X
Organele de administratie, de conducere, de executare ale Codului Pacii / 86
Capitolul XLII: Adunarea Generala a Codului Pacii/ 86
Capitolul XLIII: Atributiile Adunarii generale / 86
Capitolul XLIV: Modul de activitate al adunarii generale / 88
Capitolul XLV: Inaltul Consiliu al Pacii / 89
Capitolul XLVI: Secretariatul general al Codului Pacii / 90
Titlul XI
Ratificarea si semnarea Chartei Pacii - Codului Pacii / 91
Capitolul XLVII: Ratificarea si semnarea Codului Pacii / 91
Capitolul XLVIII: Sediul Adunarii Generale si a Secretariatului General / 92
Capitolul XLIX: Asociatia Internationala a Partizanilor Codului Pacii, colaborarii intre popoare si a coexistentei pasnice a celor doua sisteme / 92
PARTEA SPECIALA
CRIMELE IMPOTRIVA PACII SI ALE UMANITATII SI PEDEPSELE RESPECTIVE
Titlul I
Crima impotriva Pacii / 94
Capitolul I. Crima impotriva Pacii prin declarare de razboi / 94
Capitolul II. Crima impotriva Pacii prin instigare, tainuire la actiunea de razboi/ 95
Titlul II
Crima impotriva Pacii prin impiedicarea colaborarii intre popoare / 97
Capitolul III. Crima impotriva colaborarii intre popoare prin impiedicarea relatiilor de prietenie / 97
Titlul III
Crima impotriva Pacii prin impiedicarea coexistentei celor doua sisteme / 98
Capitolul IV. Nerespectarea tratatelor de alianta si prietenie internationala dintre popoare / 98
Titlul IV
Crima impotriva Pacii prin favorizarea inarmarilor / 99
Capitolul V. Inalta crima impotriva dezarmarii / 99
Titlul V
Crima impotriva Pacii si a relatiilor de prietenie intre popoare / 100
Capitolul VI. Crima impotriva Pacii prin incalcarea suveranitatii nationale si a egalitatii intre popoare / 100
Titlul VI
Inalta crima impotriva Pacii prin impiedicarea dezvoltarii stiintei si culturii intre popoare / 102
Capitolul VII. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea dezvoltarii invatamantului / 102
Capitolul VIII. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea dezvoltarii intre state / 102
Titlul VII
Inalta crima impotriva Pacii prin producerea si folosirea energiei atomice, hidrogenice si altor arme de exterminare in masa / 103
Capitolul IX. Inalta crima impotriva Pacii prin intrebuintarea armelor atomice / 103
Capitolul X. Inalta crima impotriva Pacii prin intrebuintarea armelor cu hidrogen / 104
Capitolul XI. Inalta crima impotriva Pacii prin intrebuintarea materialelor dezagreabile de exterminare in masa a populatiunilor / 105
Capitolul XII. Inalta crima impotriva Pacii si a umanitatii, prin intrebuintarea armei bacteriologice, chimice, ca arme de exterminare in masa / 105
Capitolul XIII. Inalta crima impotriva Pacii si a umanitatii, prin intrebuintarea energiei atomice, cu hidrogen si armelor de exterminare, in afara progresului uman, impotriva stiintei si a culturii / 106
Titlul VIII
Inalta crima impotriva Pacii si a umanitatii, prin sabotarea solutionarii pasnice a conflictelor internationale / 108
Capitolul XIV. Inalta crima impotriva Pacii prin impiedicarea realizarii Pactului Pacii / 108
Capitolul XV. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea solutionarii pasnice a conflictelor intre popoare / 109
Titlul IX
Crima impotriva Pacii prin impiedicarea dezvoltarii muncii de asistenta sanitara / 110
Capitolul XVI. Impiedicarea muncii stiintifice de asistenta sanitara / 110
Titlul X
Crima impotriva Pacii prin impiedicarea masurilor de redresare economica intre popoare / 111
Capitolul XVII. Crima impotriva Pacii prin sabotarea mijloacelor de dezvoltare a popoarelor din punct de vedere economic / 111
Capitolul XVIII. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea comertului international / 113
Titlul XI
Crima impotriva Pacii, comisa prin impiedicarea masurilor de pregatire si educare a tineretului pentru apararea Pacii / 114
Capitolul XIX. Crima impotriva Pacii prin sabotarea serviciului obligator in apararea Pacii / 114
Capitolul XX. Crima impotriva Pacii prin impiedicarea si sabotarea Invatamantului si a scolilor Pacii, a institutiunilor de Pace si Cultura a Universitatilor Pacii /115
Titlul XII
Sabotarea bugetului Pacii / 116
Capitolul XXI. Crima impotriva Pacii prin sabotarea bugetului Pacii / 116
Titlul XIII
Nerespectarea dispozitiunilor date de catre organele prevazute in Codul Pacii / 118
Capitolul XXII. Inalta crima impotriva Pacii, comisa prin neexecutarea si nerespectarea organelor de conducere prevazute in prezentul Cod / 118
Titlul XIV
Crima impotriva Pacii comisa de catre salariati / 119
Capitolul XXIV. Crima impotriva Pacii comisa de salariati prin actiuni in favoarea razboiului / 119
Capitolul XXV. Crima impotriva Pacii comisa de salariati care propaga razboiul atomic / 120
Capitolul XXVI. Crima impotriva Pacii comisa de salariati prin impiedicarea dezvoltarii stiintei si culturii / 121
Capitolul XXVII. Alte crime impotriva Pacii comise de salariatii care impiedica colaborarea si coexistenta pasnica / 122
Capitolul XXVIII. Alte crime impotriva Pacii comise de salariati / 123
Titlul XV
Crima impotriva Pacii comisa de catre cetateni / 124
Capitolul XXIX. Crima impotriva Pacii comisa de particulari, prin instigare la razboi / 124
Capitolul XXX. Alte crime comise de cetateni impotriva Pacii / 125
Postfata / 128
Friederich Weinberg
S-a nascut la Bucuresti la 24 iulie 1900, urmeaza liceul“Mihai Viteazul”, apoi cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti, obtinand licenta in drept.
Se inscrie in Baroul de Ilfov unde practica avocatura pana in 1964.
In anul 1943 este radiat din Barou de regimul legionar, indurand cele mai grele suferinte impreuna cu familia sa.
In 1930 infiinteaza Asociatia progresista“Junimea Juridica”.
Intre anii 1924-1940 scrie articole juridice de specialitate la“Pandectele Romane”,“Tribuna Avocatilor”,“Gazeta Tribunalelor”.
In anul 1950 prezinta avocatilor propunerile sale in legatura cu Scolile Pacii, Tribunalul International, Plebiscitul International, menite sa realizeze un Cod al Pacii.
Inca din 1950 concepe Codul Pacii, pe care ulterior il considera necesar sa fie cuprins intr-o Charta a Pacii.
In anii 1953-1954 elaboreaza lucrarea"CHARTA PACII - CODUL PACII".
In 1956 este cooptat in Comisia de Drept International a Asociatiei Juristilor Democrati din Romania sub conducerea regretatului Prof. Edwin Glazer.
Impreuna cu regretatul Prof. George Sofronie, publica in revista“Contemporanul” un articol legat de codificarea neoficiala a unor infractiuni internationale.
Avocatul Fred Weinberg a desfasurat o bogata activitate, atat pe taram profesional, unde s-a remarcat ca un distins avocat, precum si in domeniul luptei pentru Pace, din care si-a facut un crez, pentru care a militat pana la ultima suflare.
A incetat din viata dupa o grea suferinta la 23 martie 1964 la Bucuresti.
Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 128
OPINIA CITITORILOR