Principiile capitalismului moral sunt valabile pentru orice tip de companie, mica sau multinationala, si pentru orice tip de economie, traditionala sau postindustriala. Ideea centrala a capitalismului moral este ca succesul financiar sustenabil al unei companii depinde de masura in care modelul sau de afaceri incorporeaza principiul responsabilitatii sociale si al obligatiei de buna administrare. Capitalismul moral se bazeaza pe acea teorie a firmei conform careia companiile genereaza cinci forme distincte de capital: reputational, social, uman, financiar si fix. Maximizarea impactului fiecarui tip de capital necesita abilitati speciale, morale si interpersonale sau de relationare. Standardele etice sporesc valoarea tuturor acestor capitaluri ale unei companii.
Consider capitalismul moral drept cea mai rapida cale prin care economiile traditionale si cele preindustriale se pot dezvolta, pot crea prosperitate si pot adopta tehnologii moderne de productie. Cresterea capitalului, in toate formele acestuia, asigura companiilor resursele necesare succesului pe termen lung. Prin asigurarea acestor resurse de capital, timpul se transforma din inamic in aliat al companiilor. Accesul continuu la resursele de capital permite companiilor sa invete din propriile greseli, sa-si depaseasca dificultatile, sa-si construiasca o reputatie si sa-si fidelizeze clientii. Fara toate aceste resurse stabile de capital, atat mediul de afaceri, cat si economia unei tari sunt vulnerabile in situatiile de criza, in cazul unor schimbari nefaste ale pietei sau, pur si simplu, in fata nesansei.“
Stephen Young
Din anul 2000, Stephen B. Young este director executiv al organizatiei Caux Round Table. Licentiat al Facultatii de Drept de la Harvard, Young a predat si a practicat dreptul, fiind autorul unor lucrari despre obligatiile fiduciare si raporturile de reprezentanta dintre mandatar si mandant. A abordat intr-un mod sistematic conceptul de responsabilitate in diverse domenii, de la dreptul razboiului pana la problema statutului comunitatilor tribale native din Statele Unite, pe care le considera„natiuni indigene dependente“. Young a studiat dreptul jurisprudential american din secolul al XIX-lea, analizand modul in care instantele au utilizat in deciziile lor notiunea de raspundere inerenta serviciilor de administrare, precum si modalitatea in care aceasta notiune a generat standardele moderne de raspundere in afaceri, in situatiile de neglijenta sau cele in care se creeaza prejudicii.
A fost prodecanul Facultatii de Drept de la Harvard si decanul Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Hamline. A predat in cadrul Universitatilor din Minnesota si din Mankato.
Young a urmat liceul in Bangkok, Thailanda, unde a invatat limba thailandeza; mai tarziu, a invatat si limbile tzotzil si vietnameza.În 1966, Young a descoperit vestigii ale perioadei bronzului in Thailanda, la Ban Chiang, situl arheologic facand azi parte din patrimoniul mondial UNESCO. A lucrat pentru dezvoltarea economiei si a mediului rural din Vietnam, din 1968 pana in 1971, ca angajat al Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala.În 1975, Young a depus eforturi pentru a aduce refugiati din sudul Vietnamului in Statele Unite, iar in 1989 a propus ca Organizatia Natiunilor Unite sa asigure administrarea temporara in Cambodgia in scopul instaurarii pacii.
În cadrul Programului de Studii Est-Asiatice din cadrul Facultatii de Drept de la Harvard, Young a tradus si a analizat Quoc Trieu Hinh Luat, codul vietnamez de legi din 1433, si, impreuna cu profesorul Nguyen Ngoc Huy, a scris despre valorile privitoare la drepturile omului in China si Vietnam in lucrarea The Tradition of Human Rights in China and Vietnam (publicata de catre Yale Southeast Asian Studies). A scris studii despre filozofia morala si politica din China si a publicat lucrari despre dinamica psihoculturala a politicii din Vietnam si Thailanda.În 1976, a scris in colaborare monografia Thailand: Domino by Default, care a contribuit la reforma politica din Thailanda. Ca decan al Facultatii Hamline, Young a fondat publicatia The Journal of Law and Religion.

Anul aparitiei:   2009  
Numar pagini: 392
Format: 13×20 cm

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review