Buzura la Berinta. Locul de unde n-a plecat niciodata
DESCRIERE
Prefata de Delia Muntean
Volum aparut sub egida Fundatiei Culturale Augustin Buzura
Cand mi-e dor de mine, cand sunt golita de ganduri, de idei, fug desculta la Buzura, ca si cum m-as ascunde la pieptul mamei, ca si cum m-as legana in poala Mamii Bune, ca si cum as sta zgribulita si fericita in ploaie sub nucul de-acasa, din Berinta. E doza de-acasa pe care mi-o iau din textele lui, cu care simt o forma de complicitate, ca si cum am vorbi intr-un cod al nostru despre oameni si despre locuri ale caror inceputuri doar noi le stim. E egoist, poate caraghios, dar imi face bine.
Pentru mine a fost „unchiu’ Augustin”, fratele mai mare al mamei, cel care venea, din cand in cand, acasa, in Berinta, si pe care Mama Buna, maruntica si iute, incerca sa-l cuprinda cu manutele ei aspre si noduroase de parca voia sa-l inabuse, sa-l acopere cu totul. „Dragu’ maaamii!” – si i se lumina toata faptura aceea palida si osoasa, din care te izbeau doar ochii scanteietor de negri si atat de adanci. Atunci, toata scena mi se parea nu-stiu-cum…, aproape obisnuita. Acum, o vad asa cum era de fapt: de-o duiosie suprema. (Dana Buzura-Gagniuc)
Nepoata apeleaza frecvent la scrisorile unchiului, indeosebi la cele din studentia clujeana (pastrate cu sfintenie de familie), scrisori marturisind despre anxietatile varstei, despre lipsa de confort material sau care evidentiaza grija pentru parintii bolnavi. Ele tradeaza o epoca in care tanarul Augustin se zbate sa se cladeasca pe sine cu decenta – atat ca medic, cat si ca om de cultura –, irosindu-si cat mai putin energiile in efortul supravietuirii. Carturar autentic, desi inca in formare, pe Augustin Buzura nici saracia, nici amenintarile ideologice nu l-au impiedicat sa creeze, sa opuna smintelii din societatea romaneasca a vremii realizari durabile, ale spiritului. Ale unei minti imposibil de incovoiat. (Delia Muntean)
Cuprins
„Cand mi-e dor de mine..., fug desculta la Buzura.” Prefata de Delia Muntean
Cuvant de insotire de Dana Buzura-Gagniuc
„Spune-le oamenilor din sat ca n-am plecat niciodata din Berinta.”
Povestile Berintei
Damburii
Coasta Popii
Manantusul
Lupii
Casa
Mama Buna
Povestile Mamii Bune
Tata Mos
Onita lui Ciupei
Misteriosul inginer englez
Gugut
„Agustin”
? coala
Fratii
Vecinii
Popa Gheorghe
Scrisori catre parinti
Amintiri din prezentul meu
O ultima imbratisare
15 august 2023. Spre final
Multumiri
Bibliografie
Addenda foto
Dana Buzura-Gagniuc este jurnalist si manager cultural. Are studii de drept, de comunicare, specializare in etnologie-antropologie sociala si este doctorand in filosofie.
A fost redactor la cotidianul Glasul Maramuresului, intre anii 1997-2006, si realizator de film documentar la Cinemar TV Baia Mare.
A activat, incepand din 2007, in consultanta, fiind consilier de comunicare la Primaria Municipiului Baia Mare, apoi purtator de cuvant si consilier superior in cadrul Consiliului Judetean Maramures.
Din 2022, este managerul Revistei de Cultura Nord Literar. Este coordonator al „Brandului Buzura” in cadrul Fundatiei Culturale „Augustin Buzura”, infiintata in 2018, dupa moartea romancierului.
OPINIA CITITORILOR