Cartea autorului *** „Analele Universitatii din Bucuresti - Seria Drept, 2017" de la editura C. H. BECK

Incepand cu anul 2014, revista Analele Universitatii din Bucuresti, seria Drept, va fi publicata intr-un singur numar pe an. In cele peste 250 de pagini ale revistei se regasesc rubricile traditionale (Profesori invitati, Doctrina, Tineri cercetatori, Jurisprudenta si Varia), precum si noi rubrici (de exemplu, Concursuri, Conferinte).


Despre lucrare

La rubrica Profesori invitati, doamna Anne PONSEILLE prezinta un articol legat de motivarea alegerii pedepsei de catre judecator in dreptul penal francez, care a reprezentat pana de curand o cerinta legala exceptionala. Principiul era acela al absentei motivarii sentintei. Exceptia consta in motivarea sentintei, cerinta justificata de necesitatea impunerii anumitor pedepse. In acelasi timp, legislativul putea sa impuna judecatorului sa motiveze pe ce considerente nu a pronuntat obligarea partii condamnate si la executarea altor pedepse. Fara a mai astepta interventia legislativului, Curtea de Casatie franceza a dezvoltat o jurisprudenta inca de la inceputul anului 2017, ceea ce tinde sa fie in directia generalizarii motivarii hotararilor de catre judecatori. Domnii Nick JONES, Rick RUDDELL si John WINTERDYCK prezinta un studiu legat de factorii economici, sociali, politici si infractionali care sunt implicati in condamnarea la executarea pedepsei cu inchisoarea. In articolul sau, domnul İbrahim Ö. KABOĞLU prezinta schimbarile politice si constitutionale care au avut loc in Turcia incepand cu 15 iulie 2016. In timp ce starea de urgenta a fost proclamata pentru a reinstaura ordinea publica perturbata de tentativa de lovitura de stat militara, o modificare a Constitutiei, destinata sa suprime regimul parlamentar a fost adoptata in circumstante exceptionale. Articolul analizeaza practica instaurarii starii de urgenta, atat din perspectiva prevederilor constitutionale, cat si din cea a Conventiei europene a drepturilor omului. In al doilea rand, sunt analizate modificarile constitutionale, care sunt foarte radicale prin raportare la continuitatea ordinii constitutionale, intinderea in timp a efectelor acestei modificari, procedura adoptata si cerintele statului de drept. In cele din urma, autorul se intreaba daca aceasta „noua ordine” este sustenabila intr-o organizatie politica conceputa ca un stat democratic, bazat pe domnia legii si pe respectarea drepturilor omului.

La rubrica de Doctrina, doamna prof. univ. dr. Simona GHERGHINA prezinta un studiu cu privire la riscul de construire ca parte a riscului operational in contractele de concesiune, aratand ca in definitia acestui tip de risc, ca parte a riscului operational, care este la randul sau elementul esential al unui contract de concesiune, legislativul roman a adaugat o trimitere specifica la riscul de construire. In absenta oricarei referiri la riscul de construire in Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind atribuirea contractelor de concesiune, acest tip de „clarificare” nationala a unui concept propriu dreptului european atrage atentia din cauza incertitudinii la care da nastere, din cauza efortului legislativului de la nivel european de a depasi incertitudinea in relatie cu definitia concesiunii din directivele privind pietele publice. Articolul examineaza implicatiile includerii riscului de construire in procedura evaluarii riscului operational, precum si limitele impuse de Directiva cu privire la contractele de concesiune si de catre jurisprudenta CJUE in ce priveste aceasta solutie legislativa. Doamna conf. univ. dr. Adriana ALMASAN si av. Mircea DUB prezinta un studiu cu privire la importanta negocierii pentru eficienta relatiilor contractuale. Legiuitorul national a creat cadrul legal adecvat pentru promovarea principiilor negocierii, in limitele carora se desfasoara aceasta faza precontractuala. Consecinta dezvoltarii principiilor negocierii consta in cristalizarea conduitei general obligatorii, specifice pentru aceasta faza precontractuala. Principalul subiect al sectiunii din noul Cod civil dedicate negocierii contractelor il reprezinta conditiile de antrenare a raspunderii civile delictuale pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de actele incompatibile cu negocierea principala, ca expresie a interesului legislativului pentru asigurarea conditiilor care sa determine evitarea incalcarii acestor reguli. In articolul sau, domnul Nicolae Dragos COSTESCU arata faptul ca intotdeauna cuvantul „cyberspatiu” alaturat celui de „jurisdictie” ridica anumite probleme, determinate de anumite aspecte specifice, care fac din acesta un spatiu propice perpetuarii infractiunilor si delictelor. Faptul ca este vorba de un spatiu virtual care functioneaza si care este utilizat in intreaga lume face, pe de o parte, ca o parte din aceste infractiuni sa fie dificil de identificat de catre autoritati si, pe de alta parte, chiar in situatia in care acestea sunt identificate, este intotdeauna extrem de dificil ca ele sa fie aduse in fata instantei de judecata, daca se tine seama de suveranitatea fiecarui stat. Doamna Mihaela-Augustina DUMITRASCU si Oana-Mihaela SALOMIA isi propun sa analizeze anumite particularitati ale Uniunii Europene ca subiect de drept international, care actioneaza la nivel international in conformitate cu regulile aplicabile organizatiilor internationale interguvernamentale. Specificitatea Uniunii Europene, ca actor international, poate fi identificata in relatie cu: a) tertele parti si alte organizatii internationale – sub acest aspect, indeplinirea conditiilor pentru integrarea in Uniune, procedura legala pentru negocierea si indeplinirea angajamentelor internationale de catre Uniunea Europeana si existenta clauzei drepturilor omului in acordurile internationale cu privire la comert reprezinta elemente cheie pentru functionarea Uniunii Europene; b) statele membre – zona euro, cetatenia europeana, cele patru libertati fundamentale si directa aplicare a anumitor prevederi ale dreptului Uniunii pot fi incluse printre particularitatile acestui subiect de drept international. Doamna Mihaela-Augustina DUMITRASCU si Dragos-Adrian BANTAS propun un studiu despre proiectarea, edificarea si esecul ratificarii Tratatului instituind Comunitatea Europeana de Aparare. Cei doi autori arata ca in perioada anilor ʼ50 Europa era divizata intre Vestul democratic si capitalist si Estul comunist, precum si intre amenintarea confruntarii intre superputerile de la momentul respectiv, S. U. A. si U. R. S. S. In acest context, U. R. S. S. a mentinut o prezenta militara impresionanta in Europa, fata de care S. U. A. a trebuit sa raspunda prin propriile capacitati si prin mobilizarea aliatilor sai, ceea ce putea sa includa o eventuala inarmare a Germaniei, insa acest lucru dadea nastere la anumite ingrijorari in Franta. In aceste conditii, prim-ministrul francez René Pleven a propus infiintarea unei Comunitati Europene de Aparare, inspirata de ideile lui Jean Monnet, ceea ce a condus la incheierea tratatului care a fost si semnat in acest scop, dar care nu a putut fi ratificat din cauza refuzului Adunarii Nationale a tarii care a propus infiintarea acestei Comunitati de a-l ratifica.

In rubrica Jurisprudenta, domnul prof. univ. dr. Corneliu-Liviu POPESCU arata ca imunitatea diplomatica a unui agent diplomatic nu inseamna impunitatea sa: agentul diplomatic este supus jurisdictiei penale a statului acreditar in cazul in care statul acreditant ii ridica imunitatea; statul acreditar are posibilitatea de a declara agentul diplomatic persona non grata; agentul diplomatic ramane supus jurisdictiei penale a statului acreditant; imunitatea diplomatica nu il protejeaza pe agentul diplomatic de jurisdictia Curtii penale internationale in cazul savarsirii unor infractiuni internationale. Studiul domnului Ion GALEA propune o analiza a problemelor de drept international care au fost ridicate in cauza recenta Frente Polisario c. Consiliul Uniunii Europene, care a fost judecata de Tribunalul Uniunii Europene si de Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Cazul a adus in atentie anumite aspecte importante privind aplicarea teritoriala a unui tratat de catre un stat al carui teritoriu nu a fost recunoscut in totalitate la nivel international. Considerentele Tribunalului Uniunii Europene si cele ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene subliniaza, in particular, faptul ca: interpretarea este solutia cea mai potrivita in cazul problemelor dificile; din punct de vedere juridic, clauzele speciale sau notificarile nu sunt necesare in cazul acordurilor incheiate cu statele al caror teritoriu nu a fost recunoscut in totalitate la nivel international. In practica, CJUE a actionat ca o „instanta constitutionala”, corectand conduita ilicita a institutiilor europene prin intermediul interpretarii.

Rubrica Tineri cercetatori prezinta studii amanuntite si documentate ale unor tineri cercetatori, doctoranzi ai universitatii: George-Alexandru LAZAR si Vlad-Cristian SOARE.

Nr. de pagini: 214
Anul aparitiei: 2017

OPINIA CITITORILOR