Cartea autorului Adolf GuggenbuhlCraig „Adolf Guggenbuhl Craig, Riscurile puterii celor care ajuta. Pentru psihologi, medici, asistenti sociali, profesori si preoti" de la editura TREI

Fie ca suntem psihologi, medici, profesori sau asistenti sociali, ne-am dedicat unei profesii in care ajutam oameni aflati in suferinta, in nevoie, in nestiinta, oameni pe care ii salvam, ii protejam, ii sustinem sau ii crestem. Profesii dificile, care cer mari eforturi, dar ofera si mari satisfactii. Exista insa doar aceasta parte luminoasa? Putem face doar bine?

Confruntati in permanenta cu destine tragice, terapeutii pot aluneca pe panta umbrei, evitand suferinta neputintei. Prin cartea de fata, scrisa intr-un limbaj accesibil si plina de exemplificari, Guggenbuhl-Craig ne permite sa examinam si latura intunecata a profesiei, unde ii gasim pe cei care ajuta urmarind nu beneficiul celuilalt, ci propriul beneficiu si detinerea puterii – sarlatanul, impostorul, ipocritul, falsul profet.

Si sa descoperim si solutia – maturizarea psihica, reducerea clivajelor prin explorarea psihicului in intregimea sa, astfel incat asistentul social sa nu mai considere ca isi poate practica profesia inginereste, profesorul sa nu mai creada ca doar elevii sunt copilarosi, iar terapeutul sa nu mai vada boala doar la pacientii lui.

Adolf Guggenbuhl-Craig a fost profesor la Institutul C. G. Jung din Zurich, analist jungian cu peste 50 de ani de experienta clinica.


Se vorbeste foarte mult despre dificultatile clientilor si ale pacientilor, dar foarte putin despre umbra analistului. Formarea asistentilor sociali, a surorilor medicale, a profesorilor, a asistentelor comunitare, a medicilor s. a. m. d. ar trebui sa urmareasca informarea intr-o maniera cat mai limpede a celor aflati in formare referitor la faptul ca, in sensul descris de mine, problemele clientilor lor sunt si ale lor. Asemenea replicii judecatorului englez care vede un criminal condamnat la moarte indreptandu-se catre locul executiei, si cei ce si-au ales aceste profesii ar trebui sa-si spuna mereu: „Doar prin mila Domnului nu sunt eu in locul lui".
- Autorul


Un psihoterapeut poate suferi de anumite simptome nevrotice compulsive de care il poate elibera totusi, pe pacient. Dar procesul de individuare al pacientului va fi doar arareori activat daca in terapeut acest proces nu este activ. Pentru analist, confruntarea cu umbra analitica este parte din procesul de individuare. Este foarte dificil pentru analist sa intre in contact cu propriul sine fara sa-si activeze umbra profesionala. Caci sarcina sa, propria sa cale catre individuare, trece prin insusi campul de lucru al activitatii sale profesionale, asa cum se intampla, de altfel, si in cazul altor oameni.
- Autorul
 
Nr. de pagini: 176
Anul aparitiei: 2017

OPINIA CITITORILOR