Bucate vinuri obiceiuri - Radu Anton
Radu Anton Roman sa nascut pe 19 august 1948, Fagaras si a incetat din viata pe 29 august 2005, Bucuresti a fost un jurnalist, scriitor si realizator TV, cunoscut mai ales pentru emisiunile pe teme culinare.
Intr-o viata de 57 de ani, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânator si pescar sportiv, a publicat poezii, insemnari de calatorie, romane si eseuri, fiind implicat in mai multe proiecte de televiziune si publicatii, dedicându-se din anul 1997 si domeniului gastronomic.
In 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrari recente ale gastronomiei românesti “Bucate, vinuri si obiceiuri românesti” (Editura Paideia).
Intre 2001 si 2005 a realizat pentru Pro TV emisiunea cu profil culinar “Bucataria lui Radu”.
Printre biologii Mihai C. Bacescu, Alexandru Marinescu si Adrian Gagea, geograful Ion Cepleanu sau fotograful Ovidiu Bogdan, Radu Anton Roman a fost in 1991 unul dintre colaboratorii români ai lui Jacques Yves Cousteau in decursul turnajului celor patru filme despre Dunare. Impreuna cu Adrian Gagea, a parcurs in echipa lui Cousteau Delta Dunarii, povestind aceste aventuri in 2001 in jurnalul "In Delta cu Jacques-Yves Cousteau" (Editura Paideia).
Romanul "Zile de pescuit" (reeditat in 2002 de Editura Paideia), pentru care i-a fost decernat Premiul Luceafarul in 1985, a fost publicat in Franta cu titlul "Des poissons sur le sable" (editura Noir sur Blanc). In 2004, datorita lui Radu Anton Roman si a lucrarii sale “Savoureuse Roumanie", ce include 358 de retete culinare si istoria lor, Franta a (re-) descoperit bucataria româneasca.
In afara de aceasta, Radu Anton Roman a fost un cunoscut si competent cronicar teatral, prezent in publicatii ca România literara si Luceafarul, prin anii '70-'80.
Mare iubitor al placerilor vietii, epicurian si hedonist declarat, Radu Antoin Roman s-a stins din viata din cauza unui infarct in 2005.
Este inmormântat in cimitirul Bellu catolic.
Intr-o viata de 57 de ani, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânator si pescar sportiv, a publicat poezii, insemnari de calatorie, romane si eseuri, fiind implicat in mai multe proiecte de televiziune si publicatii, dedicându-se din anul 1997 si domeniului gastronomic.
In 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrari recente ale gastronomiei românesti “Bucate, vinuri si obiceiuri românesti” (Editura Paideia).
Intre 2001 si 2005 a realizat pentru Pro TV emisiunea cu profil culinar “Bucataria lui Radu”.
Printre biologii Mihai C. Bacescu, Alexandru Marinescu si Adrian Gagea, geograful Ion Cepleanu sau fotograful Ovidiu Bogdan, Radu Anton Roman a fost in 1991 unul dintre colaboratorii români ai lui Jacques Yves Cousteau in decursul turnajului celor patru filme despre Dunare. Impreuna cu Adrian Gagea, a parcurs in echipa lui Cousteau Delta Dunarii, povestind aceste aventuri in 2001 in jurnalul "In Delta cu Jacques-Yves Cousteau" (Editura Paideia).
Romanul "Zile de pescuit" (reeditat in 2002 de Editura Paideia), pentru care i-a fost decernat Premiul Luceafarul in 1985, a fost publicat in Franta cu titlul "Des poissons sur le sable" (editura Noir sur Blanc). In 2004, datorita lui Radu Anton Roman si a lucrarii sale “Savoureuse Roumanie", ce include 358 de retete culinare si istoria lor, Franta a (re-) descoperit bucataria româneasca.
In afara de aceasta, Radu Anton Roman a fost un cunoscut si competent cronicar teatral, prezent in publicatii ca România literara si Luceafarul, prin anii '70-'80.
Mare iubitor al placerilor vietii, epicurian si hedonist declarat, Radu Antoin Roman s-a stins din viata din cauza unui infarct in 2005.
Este inmormântat in cimitirul Bellu catolic.
Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti de Radu Anton Roman
Prezentare:
Cinstit vorbind, nu e vorba de o noua editie, ci de o noua carte! Aici sunt de doua ori mai multe pagini si de doua ori mai multe retete decat in editia din 98. in acesti trei ani am investigat fiecare tinut, am cercetat fiecare vale, am scotocit fiecare deal, descoperind noi, dar atat de vechi bucatele (spectaculoase si gustoase!) de cultura si traditie romaneasca, in acelasi timp, am comentat, cat am putut eu de documentat, de suculent si de picant, fiecare farama de friptura, fiecare strop de ciorba. Dar nu mega-dimensiunea e innoirea cea mai importanta a acestei recente scrieri, ci caracterul ei monografic, atotcuprinzator, in acest rotofei volum am deschis, pedant si pofticios, usile tuturor camarilor romanesti, in paginile lui au patruns toate miresmele cotloanelor, cuhniilor si cuptoarelor nationale. Am orgoliul sa cred ca nu se mai poate spune ceva in plus, semnificativ, despre bucataria romaneasca. Subiectul e inchis (intre aceste coperte!).
Contine:
Retete, insotite de povestioare care par sa le aduca farmecul pe care il aveau atunci cand au fost inventate de bucatari anonimi. Radu Anton Roman a cutreierat, asa dupa cum el insusi spune, toate colturile tarii pentru a aduna retete, obiceiuri si, mai ales, pentru a strange in acelasi loc savoarea bucatariei traditionale romanesti.
O carte completa, care se autoproclama cartea absoluta in materie de bucatarie romaneasca.
Dintre retele care ne- au atras atentia in timp ce rasfoiam aceasta minunta carte de povesti culinare, ne-am gandit sa va prezentam si dumneavoastra Pui la cuptor, taranesc:
- 1 pui(mare si bine ingrasat, de curte) sau alta pasare;
- maruntaie pui;
- 300 ml smantana;
- 200g unt (1 ceasca ulei)
- 1 lingura pasta usturoi;
- 3 legaturi patrunjel;
- sare, piper dupa gust.
-Mai intai se grijeste bine puiul;
-Se toaca maruntaiele si patrunjelul, se amesteca cu jumatate din unt, putina sare si piper;
-Se freaca pasarea cu sare, piser si zeama de usturoi;
-Se umple buta puiului cu tocatura cu unt, se coase;
-Se freaca o tava cu margini inalte cu unt - sa balteasca;
-Pe fungul tavii se pune un gretar din cateva betigase subtiri, in crucis, sa nu atinga pasarea metalul, ca nu-i bine;
-se pune in cuptor, la foc iute la inceput, sa prinda culoare;
-S-a ingalbenit, deci focul devine potrivit; vreme de o ora si jumatate - daca-i pui de curte - urmeaza o operatiune de turnat-uns linguri de smantana;
-Dupa ce s-a terminat smantana, se ia zeama din tava - untul din umplutura s-a topit si a curs, ingemanandu-se cu smantana - si se unge, pana ce puiul s-a patruns si sub coaja galben-maronie e numai dezmierdare si inefabil;
-Sosul fiebinte, amestecat cu zeama de usturoi, se ofera alaturi, in sosiera.
Contine:
Retete, insotite de povestioare care par sa le aduca farmecul pe care il aveau atunci cand au fost inventate de bucatari anonimi. Radu Anton Roman a cutreierat, asa dupa cum el insusi spune, toate colturile tarii pentru a aduna retete, obiceiuri si, mai ales, pentru a strange in acelasi loc savoarea bucatariei traditionale romanesti.
O carte completa, care se autoproclama cartea absoluta in materie de bucatarie romaneasca.
Dintre retele care ne- au atras atentia in timp ce rasfoiam aceasta minunta carte de povesti culinare, ne-am gandit sa va prezentam si dumneavoastra Pui la cuptor, taranesc:
- 1 pui(mare si bine ingrasat, de curte) sau alta pasare;
- maruntaie pui;
- 300 ml smantana;
- 200g unt (1 ceasca ulei)
- 1 lingura pasta usturoi;
- 3 legaturi patrunjel;
- sare, piper dupa gust.
-Mai intai se grijeste bine puiul;
-Se toaca maruntaiele si patrunjelul, se amesteca cu jumatate din unt, putina sare si piper;
-Se freaca pasarea cu sare, piser si zeama de usturoi;
-Se umple buta puiului cu tocatura cu unt, se coase;
-Se freaca o tava cu margini inalte cu unt - sa balteasca;
-Pe fungul tavii se pune un gretar din cateva betigase subtiri, in crucis, sa nu atinga pasarea metalul, ca nu-i bine;
-se pune in cuptor, la foc iute la inceput, sa prinda culoare;
-S-a ingalbenit, deci focul devine potrivit; vreme de o ora si jumatate - daca-i pui de curte - urmeaza o operatiune de turnat-uns linguri de smantana;
-Dupa ce s-a terminat smantana, se ia zeama din tava - untul din umplutura s-a topit si a curs, ingemanandu-se cu smantana - si se unge, pana ce puiul s-a patruns si sub coaja galben-maronie e numai dezmierdare si inefabil;
-Sosul fiebinte, amestecat cu zeama de usturoi, se ofera alaturi, in sosiera.
Comentarii